EVANGHELIA DUPĂ MATEI

Servere virtuale de la 20 eur / luna. Servere dedicate de la 100 eur / luna - servicii de administrare si monitorizare incluse. Colocare servere si echipamente de la 75 eur / luna. Pentru detalii accesati site-ul BluePink.

EVANGHELIA DUPĂ MATEI

Cartea neamului lui Isus Hristos.

1 > 3 6 9 12 15 18 21 24 27 28

¹Cartea neamului lui Isus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam.

Luc 3.23;Ps 132.11;Isa 11.1;Ier 23.5;Mat 22.42;Ioan 7.42;Fapt 2.30;Fapt 13.23;Rom 1.3;Gen 12.3;Gen 22.18;Gal 3.16;

²Avraam a născut pe Isaac; Isaac a născut pe Iacov; Iacov a născut pe Iuda şi fraţii lui;

Gen 21.2-3;Gen 25.26;Gen 29.35;

³Iuda a născut pe Fares şi Zara, din Tamar; Fares a născut pe Esrom; Esrom a născut pe Aram;

Gen 38.27;Rut 4.18;1Cron 2.5-etc;

⁴Aram a născut pe Aminadab; Aminadab a născut pe Naason; Naason a născut pe Salmon;

⁵Salmon a născut pe Boaz, din Rahab; Boaz a născut pe Obed, din Rut; Obed a născut pe Iese;

⁶Iese a născut pe împăratul David. Împăratul David a născut pe Solomon, din văduva lui Urie;

1Sam 16.1;1Sam 17.12;2Sam 12.24;

⁷Solomon a născut pe Roboam; Roboam a născut pe Abia; Abia a născut pe Asa;

1Cron 3.3;

⁸Asa a născut pe Iosafat; Iosafat a născut pe Ioram; Ioram a născut pe Ozia;

⁹Ozia a născut pe Ioatam; Ioatam a născut pe Ahaz; Ahaz a născut pe Ezechia;

¹⁰Ezechia a născut pe Manase; Manase a născut pe Amon; Amon a născut pe Iosia;

2Împ 20.21;1Cron 13;

¹¹Iosia a născut pe Iehonia şi fraţii lui, pe vremea strămutării în Babilon.

1Cron 3.15-16;2Împ 24.14-16;2Împ 25.11;2Cron 36.10-20;Ier 27.20;Ier 39.9;Ier 52.11-30;Dan 1.2;

¹²După strămutarea în Babilon, Iehonia a născut pe Salatiel; Salatiel a născut pe Zorobabel;

1Cron 3.17-19;Ezra 3.2;Ezra 5.2;Neem 12.1;Hag 1.1;

¹³Zorobabel a născut pe Abiud; Abiud a născut pe Eliachim; Eliachim a născut pe Azor;

¹⁴Azor a născut pe Sadoc; Sadoc a născut pe Achim; Achim a născut pe Eliud;

¹⁵Eliud a născut pe Eleazar; Eleazar a născut pe Matan; Matan a născut pe Iacov;

¹⁶Iacov a născut pe Iosif, bărbatul Mariei, din care S-a născut Isus, care Se cheamă Hristos.

¹⁷Deci, de la Avraam până la David, sunt patrusprezece neamuri de toate; de la David până la strămutarea în Babilon sunt patrusprezece neamuri; şi de la strămutarea în Babilon până la Hristos, sunt patrusprezece neamuri.

Naşterea lui Isus Hristos.

¹⁸Iar naşterea lui Isus Hristos a fost aşa: Maria, mama Lui, era logodită cu Iosif; şi înainte ca să locuiască ei împreună, ea s-a aflat însărcinată de la Duhul Sfânt.

Luc 1.27;Luc 1.35;

¹⁹Iosif, bărbatul ei, era un om neprihănit, şi nu voia s-o facă de ruşine înaintea lumii; de aceea şi-a pus de gând s-o lase pe ascuns.

Deut 24.1;

²⁰Dar pe când se gândea el la aceste lucruri, i s-a arătat în vis un înger al Domnului, şi i-a zis: "Iosife, fiul lui David, nu te teme să iei la tine pe Maria, nevasta ta, căci ce s-a zămislit în ea, este de la Duhul Sfânt.

Luc 1.35;

²¹Ea va naşte un Fiu, şi-i vei pune numele Isus, pentru că El va mântui pe poporul Lui de păcatele sale."

Luc 1.31;Fapt 4.12;Fapt 5.31;Fapt 13.23-38;

²²Toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să se împlinească ce vestise Domnul prin proorocul, care zice:

²³"Iată, fecioara va fi însărcinată, va naşte un fiu, şi-i vor pune numele Emanuel", care, tălmăcit, înseamnă: "Dumnezeu este cu noi".

Isa 7.14;

²⁴Când s-a trezit Iosif din somn, a făcut cum îi poruncise îngerul Domnului; şi a luat la el pe nevasta sa.

²⁵Dar n-a cunoscut-o, până ce ea a născut un fiu. Şi el i-a pus numele Isus.

Ex 13.2;Luc 2.7-21;

Magii la Ierusalim. - Irod.

< 2 > 6 9 12 15 18 21 24 27 28

¹După ce S-a născut Isus în Betleemul din Iudea, în zilele împăratului Irod, iată că au venit nişte magi din Răsărit la Ierusalim,

Luc 2.4-7;Gen 10.30;Gen 25.6;1Împ 4.30;

²şi au întrebat: "Unde este Împăratul de curând născut al Iudeilor? Fiindcă I-am văzut steaua în Răsărit, şi am venit să ne închinăm Lui."

Luc 2.11;Num 24.17;Isa 60.3;

³Când a auzit împăratul Irod acest lucru, s-a tulburat mult; şi tot Ierusalimul s-a tulburat împreună cu el.

⁴A adunat pe toţi preoţii cei mai de seamă şi pe cărturarii norodului, şi a căutat să afle de la ei unde trebuia să Se nască Hristosul.

2Cron 36.14;2Cron 34.13;Mal 2.7;

⁵"În Betleemul din Iudea", i-au răspuns ei, "căci iată ce a fost scris prin proorocul:

⁶"Şi tu, Betleeme, ţara lui Iuda, nu eşti nicidecum cea mai neînsemnată dintre căpeteniile lui Iuda; căci din tine va ieşi o Căpetenie, care va fi Păstorul poporului Meu Israel."

Mic 5.2;Ioa 7.42;Apoc 2.27;

⁷Atunci Irod a chemat în ascuns pe magi, şi a aflat întocmai de la ei vremea în care se arătase steaua.

⁸Apoi i-a trimis la Betleem, şi le-a zis: "duceţi-vă de cercetaţi cu de-amănuntul despre Prunc: şi când Îl veţi găsi, daţi-mi şi mie de ştire, ca să vin şi eu să mă închin Lui."

⁹După ce au ascultat pe împăratul, magii au plecat. Şi iată că steaua, pe care o văzuseră în Răsărit, mergea înaintea lor, până ce a venit şi s-a oprit deasupra locului unde era Pruncul.

¹⁰Când au văzut ei steaua, n-au mai putut de bucurie.

¹¹Au intrat în casă, au văzut Pruncul cu Maria, mama Lui, s-au aruncat cu faţa la pământ, şi I s-au închinat; apoi şi-au deschis vistieriile, şi I-au adus daruri: aur, tămâie şi smirnă.

Ps 72.10;Isa 60.6;

¹²În urmă, au fost înştiinţaţi de Dumnezeu în vis să nu mai dea pe la Irod, şi s-au întors în ţara lor pe un alt drum.

Mat 1.20;

Fuga în Egipt. Omorârea pruncilor.

¹³După ce au plecat magii, un înger al Domnului se arată în vis lui Iosif, şi-i zice: "Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Lui, fugi în Egipt, şi rămâi acolo până îţi voi spune eu; căci Irod are să caute Pruncul, ca să-L omoare."

¹⁴Iosif s-a sculat, a luat Pruncul şi pe mama lui, noaptea, şi a plecat în Egipt.

¹⁵Acolo a rămas până la moartea lui Irod, ca să se împlinească ce fusese vestit de Domnul prin proorocul care zice: "Am chemat pe Fiul Meu din Egipt."

Osea 11.1;

¹⁶Atunci Irod, când a văzut că fusese înşelat de magi, s-a mâniat foarte tare, şi a trimis să omoare pe toţi pruncii de parte bărbătească, de la doi ani în jos, care erau în Betleem şi în toate împrejurimile lui, potrivit cu vremea, pe care o aflase întocmai de la magi.

¹⁷Atunci s-a împlinit ce fusese vestit prin proorocul Ieremia, care zice:

Ier 31.15;

¹⁸"Un ţipăt s-a auzit în Rama, plângere, şi bocet mult: Rahela îşi jelea copiii, şi nu voia să fie mângâiată, pentru că nu mai erau."

Moartea lui Irod. Întoarcerea din Egipt.

¹⁹După ce a murit Irod, un înger al Domnului se arată în vis lui Iosif, în Egipt,

²⁰şi-i zice: "Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Lui, şi du-te în ţara lui Israel, căci au murit cei ce căutau să ia viaţa Pruncului."

²¹Iosif s-a sculat, a luat Pruncul şi pe mama Lui, şi a venit în ţara lui Israel.

²²Dar când a auzit că în Iudea împărăţeşte Arhelau, în locul tatălui său Irod, s-a temut să se ducă acolo; şi, fiind înştiinţat de Dumnezeu în vis, a plecat în părţile Galileii.

Mat 3.13;Luc 2.39;

²³A venit acolo, şi a locuit într-o cetate, numită Nazaret, ca să se împlinească ce fusese vestit prin prooroci: că El va fi chemat Nazarinean.

Ioan 1.45;Jud 13.5;1Sam 1.11;

Propovăduirea lui Ioan Botezătorul.

1 < 3 > 5 6 9 12 15 18 21 24 27 28

¹În vremea aceea a venit Ioan Botezătorul, şi propovăduia în pustia Iudeii.

Marc 1.4-15;Luc 3.2-3;Ioan 1.28;Ios 14.10;

²El zicea: "Pocăiţi-vă, căci Împărăţia cerurilor este aproape."

Dan 2.44;Mat 4.17;Mat 10.7;

³Ioan acesta este acela care fusese vestit prin proorocul Isaia, când zice: "Iată glasul celui ce strigă în pustie: "Pregătiţi calea Domnului, neteziţi-I cărările."

Isa 40.3;Marc 1.3;Luc 3.4;Ioan 1.23;Luc 1.76;

⁴Ioan purta o haină de păr de cămilă, şi la mijloc era încins cu un brâu de curea. El se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică.

Marc 1.6;2Împ 1.8;Zah 13.4;Lev 11.22;1Sam 14.25-26;

⁵Locuitorii din Ierusalim, din toată Iudea şi din toate împrejurimile Iordanului, au început să iasă la el;

Marc 1.5;Luc 3.7;

⁶şi, mărturisindu-şi păcatele, erau botezaţi de el în râul Iordan.

Fapt 19.4-18;

⁷Dar când a văzut pe mulţi din Farisei şi din Saduchei că vin să primească botezul lui, le-a zis: "Pui de năpârci, cine v-a învăţat să fugiţi de mânia viitoare?

Mat 12.34;Mat 23.33;Luc 3.7-9;Rom 5.9;1Tes 1.10;

⁸Faceţi dar roade vrednice de pocăinţa voastră.

⁹Şi să nu credeţi că puteţi zice în voi înşivă: "Avem ca tată pe Avraam!" Căci vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fii lui Avraam.

Ioan 8.33-39;Fapt 13.26;Rom 4.1-16;

¹⁰Iată că securea a şi fost înfiptă la rădăcina pomilor: deci, orice pom, care nu face rod bun, va fi tăiat şi aruncat în foc.

Mat 7.19;Luc 13.7-9;Ioa 15.6;

¹¹Cât despre mine, eu vă botez cu apă, spre pocăinţă; dar Cel ce vine după mine, este mai puternic decât mine, şi eu nu sunt vrednic să-I duc încălţămintele. El vă va boteza cu Duhul Sfânt şi cu foc.

Marc 1.8;Luc 3.16;Ioan 1.15-33;Fapt 1.5;Fapt 11.16;Fapt 19.4;Isa 4.4;Isa 44.3;Mal 3.2;Fapt 2.3-4;1Cor 12.13;

¹²Acela Îşi are lopata în mână, Îşi va curăţi cu desăvârşire aria, şi Îşi va strânge grâul în grânar; dar pleava o va arde într-un foc care nu se stinge."

Mal 3.3;Mal 4.1;Mat 13.30;

Botezul lui Isus Hristos.

¹³Atunci a venit Isus din Galilea la Iordan, la Ioan, ca să fie botezat de el.

Marc 1.9;Luc 3.21;Mat 2.22;

¹⁴Dar Ioan căuta să-l oprească. "Eu", zicea el, "am trebuinţă să fiu botezat de Tine, şi Tu vii la mine?"

¹⁵Drept răspuns, Isus i-a zis: "Lasă-Mă acum, căci aşa se cade să împlinim tot ce trebuie împlinit." Atunci Ioan L-a lăsat.

¹⁶De îndată ce a fost botezat, Isus a ieşit afară din apă. Şi în clipa aceea cerurile s-au deschis, şi a văzut pe Duhul lui Dumnezeu pogorându-Se în chip de porumbel şi venind peste El.

Marc 1.10;Isa 11.2;Isa 42.1;Luc 3.22;Ioan 1.32-33;

¹⁷Şi din ceruri s-a auzit un glas, care zicea: "Acesta este Fiul Meu preaiubit, în care Îmi găsesc plăcerea."

Ioan 12.28;Ps 2.7;Isa 42.1;Mat 12.18;Mat 17.5;Marc 1.11;Luc 9.35;Efes 1.6;Col 1.13;2Pet 1.17;

Ispitirea lui Isus Hristos.

1 < 4 > 6 9 12 15 18 21 24 27 28

¹Atunci Isus a fost dus de Duhul în pustie, ca să fie ispitit de diavolul.

Marc 1.12;Luc 4.1;1Împ 18.12;Ezec 3.14;Ezec 8.3;Ezec 11.1-24;Ezec 40.2;Ezec 43.5;Fapt 8.39;

²Acolo a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi; la urmă a flămânzit.

³Ispititorul s-a apropiat de El, şi i-a zis: "Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, porunceşte ca pietrele acestea să se facă pâini."

⁴Drept răspuns, Isus i-a zis: "Este scris: "Omul nu trăieşte numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu."

Deut 8.3;

⁵Atunci diavolul L-a dus în sfânta cetate, L-a pus pe streaşina Templului,

Neem 11.1-18;Isa 48.2;Isa 52.1;Mat 27.53;Apoc 11.2;

⁶şi I-a zis: "Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos; căci este scris: "El va porunci îngerilor Săi să vegheze asupra Ta; şi ei Te vor lua pe mâini, ca nu cumva să Te loveşti cu piciorul de vreo piatră."

Ps 91.11-12;

⁷"De asemenea este scris", a zis Isus: "Să nu ispiteşti pe Domnul, Dumnezeul tău."

Deut 6.16;

⁸Diavolul L-a dus apoi pe un munte foarte înalt, I-a arătat toate împărăţiile lumii şi strălucirea lor, şi I-a zis:

⁹"Toate aceste lucruri Ţi le voi da Ţie, dacă Te vei arunca cu faţa la pământ şi Te vei închina mie."

¹⁰"Pleacă, Satano", i-a răspuns Isus. "Căci este scris: "Domnului, Dumnezeului tău să te închini şi numai Lui să-I slujeşti."

Deut 6.13;Deut 10.20;Ios 24.14;1Sam 7.3;

¹¹Atunci diavolul L-a lăsat. Şi deodată au venit la Isus nişte îngeri, şi au început să-I slujească.

Evr 1.14;

Isus la Capernaum.

¹²Când a auzit Isus că Ioan fusese închis, a plecat în Galilea.

Marc 1.14;Luc 3.20;Luc 4.14-31;Ioan 4.43;

¹³A părăsit Nazaretul, şi a venit de a locuit în Capernaum, lângă mare, în ţinutul lui Zabulon şi Neftali,

¹⁴ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul Isaia, care zice:

¹⁵"Ţara lui Zabulon şi ţara lui Neftali, înspre mare, dincolo de Iordan, Galilea Neamurilor,

Isa 9.1-2;

¹⁶Norodul acesta, care zăcea în întuneric, a văzut o mare lumină; şi peste cei ce zăceau în ţinutul şi în umbra morţii, a răsărit lumina."

Isa 42.7;Luc 2.32;

¹⁷De atunci încolo, Isus a început să propovăduiască, şi să zică: "Pocăiţi-vă, căci Împărăţia cerurilor este aproape."

Marc 1.14-15;Mat 3.2;Mat 10.7;

Isus cheamă patru ucenici.

¹⁸Pe când trecea pe lângă marea Galileii, Isus a văzut doi fraţi: pe Simon, zis Petru, şi pe fratele său Andrei, care aruncau o mreajă în mare; căci erau pescari.

Marc 1.16-18;Luc 5.2;Ioa 1.42;

¹⁹El le-a zis: "Veniţi după Mine, şi vă voi face pescari de oameni."

Luc 5.10-11;

²⁰Îndată ei au lăsat mrejele, şi au mers după El.

Marc 10.28;Luc 18.28;

²¹De-acolo a mers mai departe, şi a văzut pe alţi doi fraţi: pe Iacov, fiul lui Zebedei, şi pe Ioan, fratele lui, care erau într-o corabie cu tatăl lor Zebedei, şi îşi cârpeau mrejele. El i-a chemat.

Marc 1.19-20;Luc 5.10;

²²Şi îndată, ei au lăsat corabia şi pe tatăl lor, şi au mers după El.

Isus învaţă pe popor şi tămăduieşte pe bolnavi.

²³Isus străbătea toată Galilea, învăţând pe norod în sinagogi, propovăduind Evanghelia Împărăţiei, şi tămăduind orice boală şi orice neputinţă care era în norod.

Mat 9.35;Marc 1.21-39;Luc 4.15-44;Mat 24.14;Marc 1.14;Marc 1.34;

²⁴I s-a dus vestea în toată Siria; şi aduceau la El pe toţi cei ce sufereau de felurite boli şi chinuri: pe cei îndrăciţi, pe cei lunatici şi pe cei slăbănogi; şi El îi vindeca.

²⁵După El au mers multe noroade din Galilea, din Decapole, din Ierusalim, din Iudea şi de dincolo de Iordan.

Marc 3.7;

Cuvântarea de pe munte. - Fericirile.

1 3 < 5 > 9 12 15 18 21 24 27 28

¹Când a văzut Isus noroadele, S-a suit pe munte; şi după ce a şezut jos, ucenicii Lui s-au apropiat de El.

Marc 3.13;

²Apoi a început să vorbească şi să-i înveţe astfel:

³Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăţia cerurilor!

Luc 6.20;Ps 51.17;Prov 16.19;Prov 29.23;Isa 57.15;Isa 66.2;

⁴Ferice de cei ce plâng, căci ei vor fi mângâiaţi!

Isa 61.2-3;Luc 6.21;Ioan 16.20;2Cor 1.7;Apoc 21.4;

⁵Ferice de cei blânzi, căci ei vor moşteni pământul!

Ps 37.11;Rom 4.13;

⁶Ferice de cei flămânzi şi însetaţi după neprihănire, căci ei vor fi săturaţi!

Isa 55.1;Isa 65.13;

⁷Ferice de cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă!

Ps 41.1;Mat 6.14;Marc 11.25;2Tim 1.16;Evr 6.10;Iac 2.13;

⁸Ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu!

Ps 15.2;Ps 24.4;Evr 12.14;1Cor 13.12;1Ioan 3.2-3;

⁹Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemaţi fii ai lui Dumnezeu!

¹⁰Ferice de cei prigoniţi din pricina neprihănirii, căci a lor este Împărăţia cerurilor!

2Cor 4.17;2Tim 2.12;1Pet 3.14;

¹¹Ferice va fi de voi când, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni, şi vor spune tot felul de lucruri rele şi neadevărate împotriva voastră!

Luc 6.12;1Pet 4.14;

¹²Bucuraţi-vă şi înveseliţi-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot aşa au prigonit pe proorocii, care au fost înainte de voi.

Luc 6.23;Fapt 5.41;Rom 5.3;Iac 1.2;1Pet 4.13;2Cron 36.16;Neem 9.26;Mat 23.34-37;Fapt 7.52;1Tes 2.15;

Ucenicii sunt sarea pământului şi lumina lunii.

¹³Voi sunteţi sarea pământului. Dar dacă sarea îşi pierde gustul, prin ce îşi va căpăta iarăşi puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic decât să fie lepădată afară, şi călcată în picioare de oameni.

Marc 9.50;Luc 14.34-35;

¹⁴Voi sunteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe un munte, nu poate să rămână ascunsă.

Prov 4.18;Filip 2.15;

¹⁵Şi oamenii n-aprind lumina ca s-o pună sub obroc, ci o pun în sfeşnic, şi luminează tuturor celor din casă.

Marc 4.21;Luc 8.16;Luc 11.33;

¹⁶Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune, şi să slăvească pe Tatăl vostru, care este în ceruri.

1Pet 2.12;Ioan 15.8;1Cor 14.25;

Împlinirea Legii şi Proorocilor.

¹⁷Să nu credeţi că am venit să stric Legea sau Proorocii; am venit nu să stric, ci să împlinesc.

Rom 3.31;Rom 10.4;Gal 3.24;

¹⁸Căci adevărat vă spun, câtă vreme nu va trece cerul şi pământul, nu va trece o iotă sau o frântură de slovă din Lege, înainte ca să se fi întâmplat toate lucrurile.

Luc 16.17;

¹⁹Aşa că, oricine va strica una din cele mai mici din aceste porunci, şi va învăţa pe oameni aşa, va fi chemat cel mai mic în Împărăţia cerurilor; dar oricine le va păzi, şi va învăţa pe alţii să le păzească, va fi chemat mare în Împărăţia cerurilor.

Iac 2.10;

²⁰Căci vă spun că, dacă neprihănirea voastră nu va întrece neprihănirea cărturarilor şi a Fariseilor, cu nici un chip nu veţi intra în Împărăţia cerurilor.

Rom 9.31;Rom 10.3;

Despre ucidere.

²¹Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: "Să nu ucizi; oricine va ucide, va cădea sub pedeapsa judecăţii."

Ex 20.13;Deut 5.17;1Ioan 3.15;

²²Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său, va cădea sub pedeapsa judecăţii; şi oricine va zice fratelui său: "Prostule!" va cădea sub pedeapsa Soborului; iar oricine-i va zice: "Nebunule", va cădea sub pedeapsa focului gheenei.

Iac 2.20;

²³Aşa că, dacă îţi aduci darul la altar, şi acolo îţi aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta,

Mat 8.4-23.19;

²⁴lasă-ţi darul acolo înaintea altarului, şi du-te întâi de împacă-te cu fratele tău; apoi vino de adu-ţi darul.

Iov 42.8;Mat 18.19;1Tim 2.8;1Pet 3.7;

²⁵Caută de te împacă degrabă cu pârâşul tău, câtă vreme eşti cu el pe drum; ca nu cumva pârâşul să te dea pe mâna judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna temnicerului, şi să fii aruncat în temniţă.

Prov 25.8;Luc 12.58-59;Ps 32.6;Isa 55.6;

²⁶Adevărat îţi spun că nu vei ieşi de-acolo până nu vei plăti cel din urmă bănuţ."

Despre preacurvie şi despărţire.

²⁷Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: "Să nu preacurveşti."

Ex 20.14;Deut 5.18;

²⁸Dar Eu vă spun că oricine se uită la o femeie, ca s-o poftească, a şi preacurvit cu ea în inima lui.

Iov 31.1;Prov 6.25;Gen 34.2;2Sam 11.2;

²⁹Dacă deci ochiul tău cel drept te face să cazi în păcat, scoate-l şi leapădă-l de la tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale, şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă.

Mat 18.8-9;Marc 9.43-47;Mat 19.12;Rom 8.13;1Cor 9.27;Col 3.5;

³⁰Dacă mâna ta cea dreaptă te face să cazi în păcat, taie-o şi leapăd-o de la tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale, şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă.

³¹S-a zis iarăşi: "Oricine îşi va lăsa nevasta, să-i dea o carte de despărţire."

Deut 24.11;Ier 3.1;Mat 19.3;Marc 10.2;

³²Dar Eu vă spun că oricine îşi va lăsa nevasta, afară numai de pricină de curvie, îi dă prilej să preacurvească; şi cine va lua de nevastă pe cea lăsată de bărbat, preacurveşte.

Mat 19.9;Luc 16.18;Rom 7.3;1Cor 7.10-11;

Despre jurământ.

³³Aţi mai auzit iarăşi că s-a zis celor din vechime: "Să nu juri strâmb; ci să împlineşti faţă de Domnul jurămintele tale."

Mat 23.16;Ex 20.7;Lev 19.12;Num 30.2;Deut 5.11;Deut 23.23;

³⁴Dar Eu vă spun: Să nu juraţi nicidecum; nici pe cer, pentru că este scaunul de domnie al lui Dumnezeu;

Mat 23.16-22;Iac 5.12;Isa 66.1;

³⁵nici pe pământ, pentru că este aşternutul picioarelor Lui; nici pe Ierusalim, pentru că este cetatea marelui Împărat.

Ps 48.2;Ps 87.3;

³⁶Să nu juri nici pe capul tău, căci nu poţi face un singur păr alb sau negru.

³⁷Felul vostru de vorbire să fie: "Da, da; nu, nu"; ce trece peste aceste cuvinte, vine de la cel rău.

Col 4.6;Iac 5.12;

Suferirea răului şi iubirea vrăjmaşilor.

³⁸Aţi auzit că s-a zis: "Ochi pentru ochi, şi dinte pentru dinte."

Ex 21.24;Lev 24.20;Deut 19.21;

³⁹Dar Eu vă spun: Să nu vă împotriviţi celui ce vă face rău. Ci, oricui te loveşte peste obrazul drept, întoarce-i şi pe celălalt.

Prov 20.22;Prov 24.29;Luc 9.29;Rom 12.17-19;1Cor 6.7;1Tes 5.15;1Pet 3.9;Isa 50.6;Plân 3.30;

⁴⁰Oricui vrea să se judece cu tine, şi să-ţi ia haina, lasă-i şi cămaşa.

⁴¹Dacă te sileşte cineva să mergi cu el o milă deloc, mergi cu el două.

Mat 27.32;Marc 15.21;

⁴²Celui ce-ţi cere, dă-i; şi nu întoarce spatele celui ce vrea să se împrumute de la tine.

Deut 15.8-10;Luc 6.30-35;

⁴³Aţi auzit că s-a zis: "Să iubeşti pe aproapele tău, şi să urăşti pe vrăjmaşul tău."

Lev 19.18;Deut 23.6;Ps 41.10;

⁴⁴Dar Eu vă spun: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc, şi rugaţi-vă pentru cei ce vă asupresc şi vă prigonesc,

Luc 6.27-35;Rom 12.14-20;Luc 23.34;Fapt 7.60;1Cor 4.12-13;1Pet 2.23;1Pet 3.9;

⁴⁵ca să fiţi fii ai Tatălui vostru care este în ceruri; căci El face să răsară soarele Său peste cei răi şi peste cei buni, şi dă ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi.

Iov 25.3;

⁴⁶Dacă iubiţi numai pe cei ce vă iubesc, ce răsplată mai aşteptaţi? Nu fac aşa şi vameşii?

Luc 6.32;

⁴⁷Şi dacă îmbrăţişaţi cu dragoste numai pe fraţii voştri, ce lucru neobişnuit faceţi? Oare păgânii nu fac la fel?

⁴⁸Voi fiţi dar desăvârşiţi, după cum şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvârşit.

Gen 17.1;Lev 11.44;Lev 19.2;Luc 6.36;Col 1.28;Col 4.12;Iac 1.4;1Pet 1.15-16;Efes 5.1;

Despre milostenie şi rugăciune.

1 3 < 6 > 8 9 12 15 18 21 24 27 28

¹Luaţi seama să nu vă îndepliniţi neprihănirea voastră înaintea oamenilor, ca să fiţi văzuţi de ei; altminteri, nu veţi avea răsplată de la Tatăl vostru care este în ceruri.

²Tu, dar, când faci milostenie, nu suna cu trâmbiţa înaintea ta, cum fac făţarnicii, în sinagogi şi în uliţe, pentru ca să fie slăviţi de oameni. Adevărat vă spun, că şi-au luat răsplata.

Rom 12.8;

³Ci tu, când faci milostenie, să nu ştie stânga ta ce face dreapta,

⁴pentru ca milostenia ta să fie făcută în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti.

Luc 14.14;

⁵Când vă rugaţi, să nu fiţi ca făţarnicii, cărora le place să se roage stând în picioare în sinagogi şi la colţurile uliţelor, pentru ca să fie văzuţi de oameni. Adevărat vă spun, că şi-au luat răsplata.

⁶Ci tu, când te rogi, intră în odăiţa ta, încuie-ţi uşa, şi roagă-te Tatălui tău, care este în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti.

2Împ 4.33;

Tatăl nostru. - Iertarea greşelilor.

⁷Când vă rugaţi, să nu bolborosiţi aceleaşi vorbe, ca păgânii, cărora li se pare că, dacă spun o mulţime de vorbe, vor fi ascultaţi.

Ecl 5.2;1Împ 18.26-29;

⁸Să nu vă asemănaţi cu ei; căci Tatăl vostru ştie de ce aveţi trebuinţă, mai înainte ca să-I cereţi voi.

⁹Iată dar cum trebuie să vă rugaţi: "Tatăl nostru care eşti în ceruri! Sfinţească-se Numele Tău;

Luc 11.2;

¹⁰vină împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer şi pe pământ.

Mat 26.39-42;Fapt 21.14;Ps 103.20-21;

¹¹Pâinea noastră cea de toate zilele (Sau: pentru mâine.) dă-ne-o nouă astăzi;

Iov 23.12;Prov 30.8;

¹²şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri (Greceşte: Lasă-ne datoriile noastre, cum şi noi am lăsat pe ale datornicilor noştri.);

Mat 18.21;

¹³şi nu ne duce în ispită, ci izbăveşte-ne de cel rău. Căci a Ta este împărăţia şi puterea şi slava în veci. Amin!

Mat 26.41;Luc 22.40-46;1Cor 10.13;2Pet 2.9;Apoc 3.10;Ioan 17.15;1Cron 29.11;

¹⁴Dacă iertaţi oamenilor greşelile lor, şi Tatăl vostru cel ceresc vă va ierta greşelile voastre.

Marc 11.25-26;Efes 4.32;Col 3.13;

¹⁵Dar dacă nu iertaţi oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşelile voastre.

Mat 18.35;Iac 2.13;

Despre post.

¹⁶Când postiţi, să nu vă luaţi o înfăţişare posomorâtă, ca făţarnicii, care îşi sluţesc feţele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat vă spun, că şi-au luat răsplata.

Isa 58.5;

¹⁷Ci tu, când posteşti, unge-ţi capul, şi spală-ţi faţa,

Rut 3.3;Dan 10.3;

¹⁸ca să te arăţi că posteşti nu oamenilor, ci Tatălui tău, care este în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti.

Adevăratele comori. - Neputinţa de a sluji la doi stăpâni. - Grijile şi îngrijorările.

¹⁹Nu vă strângeţi comori pe pământ, unde le mănâncă moliile şi rugina, şi unde le sapă şi le fură hoţii;

Prov 23.4;1Tim 6.17;Evr 13.5;Iac 5.1;

²⁰ci strângeţi-vă comori în cer, unde nu le mănâncă moliile şi rugina şi unde hoţii nu le sapă, nici nu le fură.

Mat 19.21;Luc 12.33-34;Luc 18.22;1Tim 6.19;1Pet 1.4;

²¹Pentru că unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră.

²²Ochiul este lumina trupului. Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău va fi plin de lumină;

Luc 11.34-36;

²³dar dacă ochiul tău este rău, tot trupul tău va fi plin de întuneric. Aşa că, dacă lumina care este în tine este întuneric, cât de mare trebuie să fie întunericul acesta!

²⁴Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni. Căci sau va urî pe unul şi va iubi pe celălalt; sau va ţine la unul, şi va nesocoti pe celălalt: Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona.

Luc 16.13;Gal 1.10;1Tim 6.17;Iac 4.4;1Ioan 2.15;

²⁵De aceea vă spun: Nu vă îngrijoraţi de viaţa voastră, gândindu-vă ce veţi mânca, sau ce veţi bea; nici de trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca. Oare nu este viaţa mai mult decât hrana, şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea?

Ps 55.22;Luc 12.22-23;Filip 4.6;1Pet 5.7;

²⁶Uitaţi-vă la păsările cerului: ele nici nu seamănă, nici nu seceră, şi nici nu strâng nimic în grânare; şi totuşi Tatăl vostru cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai de preţ decât ele?

Iov 38.41;Ps 147.9;Luc 12.24;

²⁷Şi apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge măcar un cot la înălţimea lui?

²⁸Şi de ce vă îngrijoraţi de îmbrăcăminte? Uitaţi-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii de pe câmp: ei nici nu torc, nici nu ţes;

²⁹totuşi vă spun că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s-a îmbrăcat ca unul din ei.

³⁰Aşa că, dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor?

³¹Nu vă îngrijoraţi dar, zicând: "Ce vom mânca?" Sau: "Ce vom bea?" Sau: "Cu ce ne vom îmbrăca?"

³²Fiindcă toate aceste lucruri Neamurile le caută. Tatăl vostru cel ceresc ştie că aveţi trebuinţă de ele.

³³Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.

1Împ 3.13;Ps 37.25;Marc 10.30;Luc 12.31;1Tim 4.8;

³⁴Nu vă îngrijoraţi dar de ziua de mâine; căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăşi. Ajunge zilei necazul ei.

Despre judecăţile aspre. - Bârna şi paiul. - Lucrurile sfinte.

1 3 < 7 > 9 12 15 18 21 24 27 28

¹Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi.

Luc 6.37;Rom 2.1;Rom 14.3-13;1Cor 4.3-5;Iac 4.11-12;

²Căci cu ce judecată judecaţi, veţi fi judecaţi; şi cu ce măsură măsuraţi, vi se va măsura.

Marc 4.24;Luc 6.38;

³De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău, şi nu te uiţi cu băgare de seamă la bârna din ochiul tău?

Luc 6.41-42;

⁴Sau, cum poţi zice fratelui tău: "Lasă-mă să scot paiul din ochiul tău", şi, când colo, tu ai o bârnă într-al tău?...

⁵Făţarnicule, scoate întâi bârna din ochiul tău, şi atunci vei vedea desluşit să scoţi paiul din ochiul fratelui tău.

⁶Să nu daţi câinilor lucrurile sfinte, şi să nu aruncaţi mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare, şi să se întoarcă să vă rupă.

Prov 9.7-8;Prov 23.9;Fapt 13.45-46;

Stăruinţa în rugăciune.

⁷Cereţi, şi vi se va da; căutaţi şi veţi găsi; bateţi, şi vi se va deschide.

Mat 21.22;Marc 11.24;Luc 11.9-10;Luc 13.1;Ioan 14.13;Ioan 15.7;Ioan 16.23-24;Iac 1.5-6;1Ioan 3.22;1Ioan 5.14-15;

⁸Căci oricine cere, capătă; cine caută, găseşte; şi celui ce bate, i se deschide.

Prov 8.17;Ier 29.12-13;

⁹Cine este omul acela dintre voi, care, dacă-i cere fiul său o pâine, să-i dea o piatră?

Luc 11.11-13;

¹⁰Sau, dacă-i cere un peşte, să-i dea un şarpe?

¹¹Deci, dacă voi, care sunteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cât mai mult Tatăl vostru, care este în ceruri, va da lucruri bune celor ce I le cer!

Gen 6.5;Gen 8.21;

¹²Tot ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel; căci în aceasta este cuprinsă Legea şi Proorocii.

Luc 6.31;Lev 19.18;Mat 22.40;Rom 13.8-10;Gal 5.14;1Tim 1.5;

Poarta cea strâmtă.

¹³Intraţi pe poarta cea strâmtă. Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pierzare, şi mulţi sunt cei ce intră pe ea.

Luc 13.24;

¹⁴Dar strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viaţă, şi puţini sunt cei ce o află.

Proorocii mincinoşi.

¹⁵Păziţi-vă de prooroci mincinoşi. Ei vin la voi îmbrăcaţi în haine de oi, dar pe dinăuntru sunt nişte lupi răpitori.

Deut 13.3;Ier 23.16;Mat 24.4-24;Marc 13.22;Rom 16.17-18;Efes 5.6;Col 2.8;2Pet 2.1-3;1Ioan 4.1;Mic 3.5;2Tim 3.5;Fapt 20.29-30;

¹⁶Îi veţi cunoaşte după roadele lor. Culeg oamenii struguri din spini, sau smochine din mărăcini?

Mat 7.20;Mat 12.33;Luc 6.43-44;

¹⁷Tot aşa, orice pom bun face roade bune, dar pomul rău face roade rele.

Ier 11.19;Mat 12.33;

¹⁸Pomul bun nu poate face roade rele, nici pomul rău nu poate face roade bune.

¹⁹Orice pom, care nu face roade bune, este tăiat şi aruncat în foc.

Mat 3.10;Luc 3.9;Ioan 15.2-6;

²⁰Aşa că după roadele lor îi veţi cunoaşte.

Casa zidită pe stâncă.

²¹Nu orişicine-Mi zice: "Doamne, Doamne!" va intra în Împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu care este în ceruri.

Osea 8.2;Mat 25.11-12;Luc 6.46;Luc 13.25;Fapt 19.13;Rom 2.13;Iac 1.22;

²²Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: "Doamne, Doamne! N-am prorocit noi în Numele Tău? N-am scos noi draci în Numele Tău? Şi n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?"

Num 24.4;Ioan 11.51;1Cor 13.2;

²³Atunci le voi spune curat: "Niciodată nu v-am cunoscut; depărtaţi-vă de la Mine, voi toţi care lucraţi fărădelege."

Mat 25.12;Luc 13.25-27;2Tim 2.19;Ps 5.5;Ps 6.8;Mat 25.41;

²⁴De aceea, pe orişicine aude aceste cuvinte ale Mele, şi le face, îl voi asemăna cu un om cu judecată, care şi-a zidit casa pe stâncă.

Luc 6.47;

²⁵A dat ploaia, au venit şuvoaiele, au suflat vânturile şi au bătut în casa aceea, dar ea nu s-a prăbuşit, pentru că avea temelia zidită pe stâncă.

²⁶Însă oricine aude aceste cuvinte ale Mele, şi nu le face, va fi asemănat cu un om nechibzuit, care şi-a zidit casa pe nisip.

²⁷A dat ploaia, au venit şuvoaiele, au suflat vânturile, şi au izbit în casa aceea: ea s-a prăbuşit, şi prăbuşirea i-a fost mare."

²⁸După ce a sfârşit Isus cuvântările acestea, noroadele au rămas uimite de învăţătura Lui;

Mat 13.54;Marc 1.22;Marc 6.2;Luc 4.32;

²⁹căci El îi învăţa ca unul care avea putere, nu cum îi învăţau cărturarii lor.

Ioan 7.46;

Vindecarea unui lepros.

1 3 6 < 8 > 12 15 18 21 24 27 28

¹Când S-a coborât Isus de pe munte, multe noroade au mers după El.

²Şi un lepros s-a apropiat de El, I s-a închinat, şi I-a zis: "Doamne, dacă vrei, poţi să mă curăţeşti."

Marc 1.40;

³Isus a întins mâna, S-a atins de el, şi a zis: "Da, vreau, fii curăţit!" Îndată a fost curăţită lepra lui.

⁴Apoi Isus i-a zis: "Vezi să nu spui la nimeni; ci du-te de te arată preotului, şi adu darul, pe care l-a rânduit Moise, ca mărturie pentru ei."

Mat 9.30;Marc 5.43;Lev 14.3-10;Luc 4.14;

Vindecarea robului unui sutaş.

⁵Pe când intra Isus în Capernaum, s-a apropiat de El un sutaş, care-L ruga

Luc 7.1;

⁶şi-I zicea: "Doamne, robul meu zace în casă slăbănog, şi se chinuieşte cumplit."

⁷Isus i-a zis: "Am să vin şi să-l tămăduiesc."

⁸"Doamne", a răspuns sutaşul, "nu sunt vrednic să intri sub acoperământul meu; ci zi numai un cuvânt, şi robul meu va fi tămăduit.

Luc 15.19;Ps 107.20;

⁹Căci şi eu sunt om sub stăpânire; am sub mine ostaşi, şi zic unuia: "Du-te!" şi se duce; altuia: "Vino!" şi vine; şi robului meu: "Fă cutare lucru!" şi-l face.

¹⁰Când a auzit Isus aceste vorbe, S-a mirat, şi a zis celor ce veneau după El: "Adevărat vă spun că nici în Israel n-am găsit o credinţă aşa de mare.

¹¹Dar vă spun că vor veni mulţi de la răsărit şi de la apus, şi vor sta la masă cu Avraam, Isaac şi Iacov în Împărăţia cerurilor.

Gen 12.3;Isa 2.2-3;Isa 11.10;Mal 1.11;Luc 13.29;Fapt 10.45;Fapt 11.18;Fapt 14.27;Rom 15.9-etc;Efes 3.6;

¹²Iar fiii Împărăţiei vor fi aruncaţi în întunericul de afară, unde va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor."

Mat 21.43;Mat 13.42-50;Mat 22.13;Mat 24.51;Mat 25.30;Luc 13.28;2Pet 2.17;Iuda 13;

¹³Apoi a zis sutaşului: "Du-te, şi facă-ţi-se după credinţa ta." Şi robul lui s-a tămăduit chiar în ceasul acela.

Vindecarea soacrei lui Petru şi mai multor bolnavi.

¹⁴Isus S-a dus apoi în casa lui Petru, şi a văzut pe soacra acestuia zăcând în pat, prinsă de friguri.

Marc 1.29-31;Luc 4.38-39;1Cor 9.5;

¹⁵S-a atins de mâna ei, şi au lăsat-o frigurile; apoi ea s-a sculat, şi a început să-I slujească.

¹⁶Seara, au adus la Isus pe mulţi îndrăciţi. El, prin cuvântul Lui, a scos din ei duhurile necurate, şi a tămăduit pe toţi bolnavii,

Marc 1.32;Luc 4.40-41;

¹⁷ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul Isaia, care zice: "El a luat asupra Lui neputinţele noastre şi a purtat bolile noastre."

Isa 53.4;1Pet 2.24;

Cum să urmăm pe Isus.

¹⁸Isus a văzut multe noroade împrejurul Său, şi a poruncit să treacă de cealaltă parte.

¹⁹Atunci s-a apropiat de El un cărturar, şi I-a zis: "Învăţătorule, vreau să Te urmez oriunde vei merge."

Luc 9.57-58;

²⁰Isus i-a răspuns: "Vulpile au vizuini, şi păsările cerului au cuiburi; dar Fiul omului n-are unde-Şi odihni capul."

²¹Un altul, care era dintre ucenici, I-a zis: "Doamne, dă-mi voie să mă duc mai întâi să îngrop pe tatăl meu."

Luc 9.59-60;1Împ 19.20;

²²"Vino după Mine", i-a răspuns Isus, "şi lasă morţii să-şi îngroape morţii."

Potolirea furtunii.

²³Isus S-a suit într-o corabie, şi ucenicii Lui au mers după El.

²⁴Şi deodată s-a stârnit pe mare o furtună atât de straşnică, încât corabia era acoperită de valuri. Şi El dormea.

Marc 4.37;Luc 8.23;

²⁵Ucenicii s-au apropiat de El, şi L-au deşteptat, strigând: "Doamne, scapă-ne, că pierim!"

²⁶El le-a zis: "De ce vă este frică, puţin credincioşilor?" Apoi S-a sculat, a certat vânturile şi marea, şi s-a făcut o linişte mare.

Ps 65.7;Ps 89.9;Ps 107.29;

²⁷Oamenii aceia se mirau, şi ziceau: "Ce fel de om este acesta, de-L ascultă până şi vânturile şi marea?"

Doi îndrăciţi sunt tămăduiţi.

²⁸Când a ajuns Isus de partea cealaltă, în ţinutul Gadarenilor, L-au întâmpinat doi îndrăciţi, care ieşeau din morminte. Erau aşa de cumpliţi, că nimeni nu putea trece pe drumul acela.

Marc 5.1;Luc 8.26;

²⁹Şi iată că au început să strige: "Ce legătură este între noi şi Tine, Isuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici să ne chinuieşti înainte de vreme?"

³⁰Departe de ei era o turmă mare de porci, care păşteau.

³¹Dracii rugau pe Isus şi ziceau: "Dacă ne scoţi afară din ei, dă-ne voie să ne ducem în turma aceea de porci."

³²"Duceţi-vă", le-a zis El. Ei au ieşit, şi au intrat în porci. Şi deodată toată turma s-a repezit de pe râpă în mare, şi a pierit în ape.

³³Porcarii au fugit, şi s-au dus în cetate de au povestit tot ce se petrecuse şi cele întâmplate cu îndrăciţii.

³⁴Şi iată că toată cetatea a ieşit în întâmpinarea lui Isus; şi, cum L-au văzut, L-au rugat să plece din ţinutul lor.

Deut 5.25;1Împ 17.18;Luc 5.8;Fapt 16.39;

Vindecarea unui slăbănog.

1 3 6 < 9 > 11 12 15 18 21 24 27 28

¹Isus S-a suit într-o corabie, a trecut marea, şi a venit în cetatea Sa.

Mat 4.13;

²Şi iată că I-au adus un slăbănog, care zăcea într-un pat. Isus le-a văzut credinţa, şi a zis slăbănogului: "Îndrăzneşte, fiule! Păcatele îţi sunt iertate!"

Marc 2.3;Luc 5.18;Mat 8.10;

³Şi iată că, unii din cărturari au zis în ei înşişi: "Omul acesta huleşte!"

⁴Isus, care le cunoştea gândurile, a zis: "Pentru ce aveţi gânduri rele în inimile voastre?"

Ps 139.2;Mat 12.25;Marc 12.15;Luc 5.22;Luc 6.8;Luc 9.47;Luc 11.17;

⁵Căci ce este mai lesne? A zice: "Iertate îţi sunt păcatele", sau a zice: "Scoală-te şi umblă?"

⁶Dar, ca să ştiţi că Fiul omului are putere pe pământ să ierte păcatele, - "Scoală-te", a zis El slăbănogului, "ridică-ţi patul, şi du-te acasă."

⁷Slăbănogul s-a sculat, şi s-a dus acasă.

⁸Când au văzut noroadele lucrul acesta, s-au înspăimântat, şi au slăvit pe Dumnezeu, care a dat oamenilor o astfel de putere.

Chemarea lui Matei.

⁹De acolo, Isus a mers mai departe, şi a văzut pe un om, numit Matei, şezând la vamă. Şi i-a zis: "Vino după Mine". Omul acela s-a sculat, şi a mers după El.

Marc 2.14;Luc 5.27;

¹⁰Pe când şedea Isus la masă, în casă, iată că au venit o mulţime de vameşi şi păcătoşi, şi au şezut la masă cu El şi cu ucenicii Lui.

Marc 2.15;Luc 5.29;

¹¹Fariseii au văzut lucrul acesta, şi au zis ucenicilor Lui: "Pentru ce mănâncă Învăţătorul vostru cu vameşii şi cu păcătoşii?"

Mat 11.19;Luc 5.30;Luc 15.2;Gal 2.15;

¹²Isus i-a auzit, şi le-a zis: "Nu cei sănătoşi au trebuinţă de doctor, ci cei bolnavi.

¹³Duceţi-vă de învăţaţi ce înseamnă: "Milă voiesc, iar nu jertfă!" Căci n-am venit să chem la pocăinţă pe cei neprihăniţi, ci pe cei păcătoşi."

Osea 6.6;Mic 6.6-8;Mat 12.7;1Tim 1.15;

Întrebarea ucenicilor lui Ioan despre post.

¹⁴Atunci ucenicii lui Ioan au venit la Isus, şi I-au zis: "De ce noi şi Fariseii postim des, iar ucenicii Tăi nu postesc deloc?"

Marc 2.18;Luc 5.33;

¹⁵Isus le-a răspuns: "Se pot jeli nuntaşii câtă vreme este mirele cu ei? Vor veni zile, când mirele va fi luat de la ei, şi atunci vor posti.

Ioan 3.29;Fapt 13.2-3;Fapt 14.23;1Cor 7.5;

¹⁶Nimeni nu pune un petic de postav nou la o haină veche; pentru că şi-ar lua umplutura din haină, şi ruptura ar fi mai rea.

¹⁷Nici nu pun oamenii vin nou în burdufuri vechi; altfel, burdufurile pleznesc, vinul se varsă, şi burdufurile se prăpădesc; ci vinul nou îl pun în burdufuri noi, şi se păstrează amândouă."

Învirea fiicei lui Iair şi vindecarea unei femei.

¹⁸Pe când le spunea Isus aceste vorbe, iată că a venit unul din fruntaşii sinagogii, I s-a închinat, şi I-a zis: "Fiica mea adineaori a murit; dar vino de pune-Ţi mâinile peste ea, şi va învia."

Marc 5.22;Luc 8.41;

¹⁹Isus S-a sculat, şi a plecat după el împreună cu ucenicii Lui.

²⁰Şi iată o femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sânge, a venit pe dinapoi, şi s-a atins de poala hainei Lui.

Marc 5.25;Luc 8.43;

²¹Căci îşi zicea ea: "Numai să mă pot atinge de haina Lui, şi mă voi tămădui."

²²Isus S-a întors, a văzut-o, şi i-a zis: "Îndrăzneşte, fiică! Credinţa ta te-a tămăduit." Şi s-a tămăduit femeia chiar în ceasul acela.

Luc 7.50;Luc 8.48;Luc 17.19;Luc 18.42;

²³Când a ajuns Isus în casa fruntaşului sinagogii, şi când a văzut pe cei ce cântau din fluier, şi gloata bocind,

Marc 5.38;Luc 8.51;2Cron 35.25;

²⁴le-a zis: "Daţi-vă la o parte; căci fetiţa n-a murit, ci doarme!" Ei îşi băteau joc de El.

Fapt 20.10;

²⁵Dar, după ce a fost scoasă gloata afară, Isus a intrat înăuntru, a luat pe fetiţă de mână, şi fetiţa s-a sculat.

²⁶Şi s-a dus vestea despre această minune în tot ţinutul acela.

Vindecarea a doi orbi.

²⁷Când a plecat de acolo, s-au luat după Isus doi orbi, care strigau şi ziceau: "Ai milă de noi, Fiul lui David!"

Mat 15.22;Mat 20.30-31;Marc 10.47-48;Luc 18.38-39;

²⁸După ce a intrat în casă, orbii au venit la El. Şi Isus le-a zis: "Credeţi că pot face lucrul acesta?" "Da, Doamne", I-au răspuns ei.

²⁹Atunci S-a atins de ochii lor, şi a zis: "Facă-vi-se după credinţa voastră!"

³⁰Şi li s-au deschis ochii. Isus le-a poruncit cu tot dinadinsul şi le-a zis: "Vedeţi, să nu ştie nimeni."

Mat 8.4;Mat 12.16;Mat 17.9;Luc 5.14;

³¹Dar ei, cum au ieşit afară, au răspândit vestea despre El în tot ţinutul acela.

Marc 7.36;

Vindecarea unui mut îndrăcit.

³²Pe când plecau orbii aceştia, iată că au adus la Isus un mut îndrăcit.

Mat 12.22;Luc 11.14;

³³După ce a fost scos dracul din el, mutul a vorbit. Şi noroadele, mirate, ziceau: "Niciodată nu s-a văzut aşa ceva în Israel!"

³⁴Dar Fariseii ziceau: "Cu ajutorul domnului dracilor scoate El dracii!"

Mat 12.24;Marc 3.22;Luc 11.15;

Lui Isus îi este milă de gloate.

³⁵Isus străbătea toate cetăţile şi satele, învăţând pe norod în sinagogi, propovăduind Evanghelia Împărăţiei, şi vindecând orice fel de boală şi orice fel de neputinţă, care era în norod.

Marc 6.6;Luc 13.22;Mat 4.23;

³⁶Când a văzut gloatele, I s-a făcut milă de ele, pentru că erau necăjite şi risipite, ca nişte oi care n-au păstor.

Marc 6.34;Num 27.17;1Împ 22.17;Ezec 34.5;Zah 10.2;

³⁷Atunci a zis ucenicilor Săi: "Mare este secerişul, dar puţini sunt lucrătorii!

Luc 10.2;Ioan 4.35;

³⁸Rugaţi dar pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Lui."

2Tes 3.1;

Trimiterea celor doisprezece apostoli.

1 3 6 < 10 > 12 15 18 21 24 27 28

¹Apoi Isus a chemat pe cei doisprezece ucenici ai Săi, şi le-a dat putere să scoată afară duhurile necurate, şi să tămăduiască orice fel de boală şi orice fel de neputinţă.

Marc 3.13-14;Marc 6.7;Luc 6.13;Luc 9.1;

²Iată numele celor doisprezece apostoli: Cel dintâi, Simon, zis Petru, şi Andrei, fratele lui; Iacov, fiul lui Zebedei, şi Ioan, fratele lui;

Ioan 1.42;

³Filip şi Bartolomeu; Toma şi Matei, vameşul; Iacov, fiul lui Alfeu, şi Levi, zis şi Tadeu;

⁴Simon Canaanitul, şi Iuda Iscarioteanul, cel care a vândut pe Isus.

Luc 6.15;Fapt 1.13;Ioan 13.26;

⁵Aceştia sunt cei doisprezece, pe care i-a trimis Isus, după ce le-a dat învăţăturile următoare: Să nu mergeţi pe calea păgânilor şi să nu intraţi în vreo cetate a Samaritenilor;

Mat 4.15;2Împ 17.24;Ioan 4.9-20;

⁶ci să mergeţi mai degrabă la oile pierdute ale casei lui Israel.

Mat 15.24;Fapt 13.46;Isa 53.6;Ier 50.6-17;Ezec 34.5-16;1Pet 2.25;

⁷Şi pe drum, propovăduiţi, şi ziceţi: "Împărăţia cerurilor este aproape!"

Luc 9.2;Mat 3.2;Mat 4.17;Luc 10.9;

⁸Vindecaţi pe bolnavi, înviaţi pe morţi, curăţiţi pe leproşi, scoateţi afară dracii. Fără plată aţi primit, fără plată să daţi.

Fapt 8.18-20;

⁹Să nu luaţi nici aur, nici argint, nici aramă în brâurile voastre,

1Sam 9.7;Marc 6.8;Luc 9.3;Luc 10.4;Luc 22.35;Marc 6.8;

¹⁰nici traistă pentru drum, nici două haine, nici încălţăminte, nici toiag, căci vrednic este lucrătorul de hrana lui.

Luc 10.7;1Cor 9.7;1Tim 5.18;

¹¹În orice cetate sau sat veţi intra, să cercetaţi cine este acolo vrednic şi să rămâneţi la el până veţi pleca.

Luc 10.8;

¹²La intrarea voastră în casă, uraţi-i de bine;

¹³şi dacă este casa aceea vrednică, pacea voastră să vină peste ea; dar dacă nu este vrednică, pacea voastră să se întoarcă la voi.

Luc 10.5;Ps 35.13;

¹⁴Dacă nu vă va primi cineva, nici nu va asculta cuvintele voastre, să ieşiţi din casa sau din cetatea aceea, şi să scuturaţi praful de pe picioarele voastre."

Marc 6.11;Luc 9.5;Luc 10.10-11;Neem 5.13;Fapt 13.51;Fapt 18.6;

¹⁵Adevărat vă spun că, în ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru ţinutul Sodomei şi Gomorei, decât pentru cetatea aceea.

Mat 11.22-24;

Primirea apostolilor de lume.

¹⁶Iată, Eu vă trimit ca pe nişte oi în mijlocul lupilor. Fiţi dar înţelepţi ca şerpii, şi fără răutate ca porumbeii.

Luc 10.3;Rom 16.19;Efes 5.15;1Cor 14.20;Filip 2.15;

¹⁷Păziţi-vă de oameni; căci vă vor da în judecata soboarelor, şi vă vor bate în sinagogile lor.

Mat 24.9;Marc 13.9;Luc 12.11;Luc 21.12;Fapt 5.40;

¹⁸Din pricina Mea, veţi fi duşi înaintea dregătorilor şi înaintea împăraţilor, ca să slujiţi ca mărturie înaintea lor şi înaintea Neamurilor.

Fapt 12.1;Fapt 24.10;Fapt 25.7-23;2Tim 4.16;

¹⁹Dar, când vă vor da în mâna lor, să nu vă îngrijoraţi, gândindu-vă cum sau ce veţi spune; căci ce veţi avea de spus, vă va fi dat chiar în ceasul acela;

Marc 13.11-13;Luc 12.11;Luc 21.14-15;Ex 4.12;Ier 1.7;

²⁰fiindcă nu voi veţi vorbi, ci Duhul Tatălui vostru va vorbi în voi.

2Sam 23.2;Fapt 4.8;Fapt 6.10;2Tim 4.17;

²¹Fratele va da la moarte pe fratele său, şi tatăl pe copilul lui; copiii se vor scula împotriva părinţilor lor, şi-i vor omorî.

Mic 7.6;Mat 10.35-36;Luc 21.16;

²²Veţi fi urâţi de toţi, din pricina Numelui Meu; dar cine va răbda până la sfârşit, va fi mântuit.

Luc 21.17;Dan 12.12-13;Mat 24.13;Marc 13.13;

²³Când vă vor prigoni într-o cetate, să fugiţi într-alta. Adevărat vă spun că nu veţi isprăvi de străbătut cetăţile lui Israel până va veni Fiul omului.

Mat 2.13;Mat 4.12;Mat 12.15;Fapt 8.1;Fapt 9.25;Fapt 14.6;Mat 16.28;

²⁴Ucenicul nu este mai presus de învăţătorul său, nici robul mai presus de domnul său.

Luc 6.40;Ioa 13.16;Ioa 15.30;

²⁵Ajunge ucenicului să fie ca învăţătorul lui, şi robului să fie ca domnul lui. Dacă pe Stăpânul casei L-au numit Beelzebul, cu cât mai mult vor numi aşa, pe cei din casa lui?

Mat 12.24;Marc 3.22;Luc 11.15;Ioan 8.48-52;

²⁶Aşa că să nu vă temeţi de ei. Căci nu este nimic ascuns care nu va fi descoperit, şi nimic tăinuit care nu va fi cunoscut.

Marc 4.22;Luc 8.17;Luc 12.2-3;

²⁷Ce vă spun Eu la întuneric, voi să spuneţi la lumină; şi ce auziţi şoptindu-se la ureche, să propovăduiţi de pe acoperişul caselor.

²⁸Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, dar care nu pot ucide sufletul; ci temeţi-vă mai degrabă de Cel ce poate să piardă şi sufletul şi trupul în gheenă.

Isa 8.12-13;Luc 12.4;1Pet 3.14;

²⁹Nu se vând oare două vrăbii la un ban? Totuşi, nici una din ele nu cade pe pământ fără voia Tatălui vostru.

³⁰Cât despre voi, până şi perii din cap, toţi vă sunt număraţi.

1Sam 14.45;2Sam 14.11;Luc 21.18;Fapt 27.34;

³¹Deci să nu vă temeţi; voi sunteţi mai de preţ decât multe vrăbii.

³²De aceea, pe orişicine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl voi mărturisi şi Eu înaintea Tatălui Meu care este în ceruri;

Luc 12.8;Rom 10.9-10;Apoc 3.5;

³³dar de oricine se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, Mă voi lepăda şi Eu înaintea Tatălui Meu care este în ceruri.

Marc 8.38;Luc 9.26;2Tim 2.12;

³⁴Să nu credeţi că am venit s-aduc pacea pe pământ; n-am venit să aduc pacea, ci sabia.

Luc 12.49-53;

³⁵Căci am venit să despart pe fiu de tatăl său, pe fiică de mama sa, şi pe noră de soacra sa.

Mic 7.6;

³⁶Şi omul va avea de vrăjmaşi chiar pe cei din casa lui.

Ps 41.9;Ps 55.13;Mic 7.6;Ioa 13.18;

³⁷Cine iubeşte pe tată, ori pe mamă, mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine; şi cine iubeşte pe fiu ori pe fiică mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine.

Luc 14.26;

³⁸Cine nu-şi ia crucea lui, şi nu vine după Mine, nu este vrednic de Mine.

Mat 16.24;Marc 8.34;Luc 9.23;Luc 14.27;

³⁹Cine îşi va păstra viaţa, o va pierde; şi cine îşi va pierde viaţa, pentru Mine, o va câştiga.

Mat 16.25;Luc 17.33;Ioa 12.25;

Primirea ucenicilor.

⁴⁰Cine vă primeşte pe voi, Mă primeşte pe Mine; şi cine Mă primeşte pe Mine, primeşte pe Cel ce M-a trimis pe Mine.

Mat 18.5;Luc 9.48;Luc 10.16;Ioa 12.44;Ioa 13.20;Gal 4.14;

⁴¹Cine primeşte un prooroc, în numele unui prooroc, va primi răsplata unui prooroc; şi cine primeşte pe un om neprihănit, în numele unui om neprihănit, va primi răsplata unui om neprihănit.

1Împ 17.10;1Împ 18.4;2Împ 4.8;

⁴²Şi oricine va da de băut numai un pahar de apă rece unuia din aceşti micuţi, în numele unui ucenic, adevărat vă spun că nu-şi va pierde răsplata."

Mat 18.5-6;Mat 25.40;Marc 9.41;Evr 6.10;

1 3 6 9 < 11 > 15 18 21 24 27 28

¹După ce a isprăvit de dat învăţături la cei doisprezece ucenici ai Săi, Isus a plecat de acolo, ca să înveţe pe oameni, şi să propovăduiască în cetăţile lor.

Trimeşii lui Ioan Botezătorul.

²Ioan a auzit din temniţă despre lucrările lui Hristos,

Luc 7.18;Mat 14.3;

³şi a trimis să-L întrebe prin ucenicii săi: "Tu eşti Acela care are să vină sau să aşteptăm pe altul?"

Gen 49.10;Num 24.17;Dan 9.24;Ioan 6.14;

⁴Drept răspuns, Isus le-a zis: "Duceţi-vă de spuneţi lui Ioan ce auziţi şi ce vedeţi:

⁵Orbii îşi capătă vederea, şchiopii umblă, leproşii sunt curăţiţi, surzii aud, morţii învie, şi săracilor li se propovăduieşte Evanghelia.

Isa 29.18;Isa 35.4-6;Isa 42.7;Ioan 2.23;Ioan 3.2;Ioan 5.36;Ioan 10.25-38;Ioan 14.11;Ps 22.26;Isa 61.1;Luc 4.18;Iac 2.5;

⁶Ferice de acela pentru care Eu nu voi fi un prilej de poticnire."

Isa 8.14-15;Mat 13.57;Mat 24.10;Mat 26.31;Rom 9.32-33;1Cor 1.23;1Cor 2.14;Gal 5.11;1Pet 2.8;

Mărturia lui Isus despre Ioan.

⁷Pe când se duceau ei, Isus a început să vorbească noroadelor despre Ioan: "Ce aţi ieşit să vedeţi în pustie? O trestie clătinată de vânt?

Luc 7.24;Efes 4.14;

⁸Dacă nu, atunci ce aţi ieşit să vedeţi? Un om îmbrăcat în haine moi? Iată că cei ce poartă haine moi sunt în casele împăraţilor.

⁹Atunci ce aţi ieşit să vedeţi? Un prooroc? Da, vă spun, şi mai mult decât un prooroc;

Mat 14.5;Mat 21.26;Luc 1.76;Luc 7.26;

¹⁰căci el este acela despre care s-a scris: "Iată, trimit înaintea feţei Tale pe solul Meu, care Îţi va pregăti calea înaintea Ta."

Mal 3.1;Marc 1.2;Luc 1.76;Luc 7.27;

¹¹Adevărat vă spun că, dintre cei născuţi din femei, nu s-a sculat nici unul mai mare decât Ioan Botezătorul. Totuşi, cel mai mic în Împărăţia cerurilor este mai mare decât el.

¹²Din zilele lui Ioan Botezătorul până acum, Împărăţia cerurilor se ia cu năvală, şi cei ce dau năvală, pun mâna pe ea.

Luc 16.16;

¹³Căci până la Ioan au prorocit toţi proorocii şi Legea.

Mal 4.6;

¹⁴Şi, dacă vreţi să înţelegeţi, el este Ilie, care trebuia să vină.

Mal 4.5;Mat 17.12;Luc 1.17;

¹⁵Cine are urechi de auzit, să audă.

Mat 13.9;Luc 8.8;Apoc 2.7-11;Apoc 2.17;Apoc 2.29;Apoc 3.6-22;

¹⁶Cu cine voi asemăna neamul acesta de oameni? Seamănă cu nişte copilaşi, care şed în pieţe, şi strigă la tovarăşii lor:

Luc 7.31;

¹⁷"V-am cântat din fluier, şi n-aţi jucat; v-am cântat de jale, şi nu v-aţi tânguit."

¹⁸Căci a venit Ioan, nici mâncând, nici bând, şi ei zic: "Are drac!"

¹⁹A venit Fiul omului mâncând şi bând, şi ei zic: "Iată un om mâncăcios şi băutor de vin, un prieten al vameşilor şi al păcătoşilor!" Totuşi, Înţelepciunea a fost îndreptăţită din lucrările ei."

Mat 9.10;Luc 7.35;

Mustrarea cetăţilor nepocăite.

²⁰Atunci Isus a început să mustre cetăţile în care fuseseră făcute cele mai multe din minunile Lui, pentru că nu se pocăiseră.

Luc 10.13;

²¹"Vai de tine, Horazine!" a zis El. "Vai de tine, Betsaido!" Căci, dacă ar fi fost făcute în Tir şi Sidon minunile care au fost făcute în voi, de mult s-ar fi pocăit, cu sac şi cenuşă.

Ioan 3.7-8;

²²De aceea vă spun că, în ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru Tir şi Sidon decât pentru voi.

Mat 10.15;Mat 11.24;

²³Şi tu, Capernaume, vei fi înălţat oare până la cer? Vei fi pogorât până la Locuinţa morţilor; căci dacă ar fi fost făcute în Sodoma minunile, care au fost făcute în tine, ea ar fi rămas în picioare până în ziua de astăzi.

Isa 14.13;Plân 2.1;

²⁴De aceea, vă spun, că în ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru ţinutul Sodomei decât pentru tine."

Mat 10.15;

Lucrurile descoperite pruncilor. Jugul lui Hristos.

²⁵În vremea aceea, Isus a luat cuvântul şi a zis: "Te laud, Tată, Doamne al cerului şi al pământului, pentru că ai ascuns aceste lucruri de cei înţelepţi şi pricepuţi, şi le-ai descoperit pruncilor.

Luc 10.21;Ps 8.2;1Cor 1.19-27;1Cor 2.8;2Cor 3.14;Mat 16.17;

²⁶Da, Tată, Te laud, pentru că aşa ai găsit Tu cu cale!"

²⁷Toate lucrurile Mi-au fost date în mâini de Tatăl Meu; şi nimeni nu cunoaşte deplin pe Fiul, afară de Tatăl; tot astfel nimeni nu cunoaşte deplin pe Tatăl, afară de Fiul, şi acela căruia vrea Fiul să i-L descopere.

Mat 28.18;Luc 10.22;Ioan 3.35;Ioan 13.3;Ioan 17.2;1Cor 15.27;Ioan 1.18;Ioan 6.46;Ioan 10.15;

²⁸Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă.

²⁹Luaţi jugul Meu asupra voastră, şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre.

Ioan 13.15;Filip 2.5;1Pet 2.21;1Ioan 2.6;Zah 9.9;Filip 2.7-8;Ier 6.16;

³⁰Căci jugul Meu este bun, şi sarcina Mea este uşoară."

1Ioan 5.3;

Spicele şi ziua Sabatului.

1 3 6 9 < 12 > 14 15 18 21 24 27 28

¹În vremea aceea, Isus trecea prin lanurile de grâu, într-o zi de Sabat. Ucenicii Lui, care erau flămânzi, au început să smulgă spice de grâu şi să le mănânce.

Deut 23.25;Marc 2.23;Luc 6.1;

²Fariseii, când au văzut lucrul acesta, I-au zis: "Uite că ucenicii Tăi fac ce nu este îngăduit să facă în ziua Sabatului."

³Dar Isus le-a răspuns: "Oare n-aţi citit ce a făcut David, când a flămânzit, el şi cei ce erau împreună cu el?

1Sam 21.6;

⁴Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu, şi a mâncat pâinile pentru punerea înaintea Domnului, pe care nu-i era îngăduit să le mănânce nici lui, nici celor ce erau cu el, ci numai preoţilor?

Ex 25.30;Lev 24.5;Ex 29.32-33;Lev 8.31;Lev 24.9;

⁵Sau n-aţi citit în Lege că, în zilele de Sabat, preoţii calcă Sabatul în Templu, şi totuşi sunt nevinovaţi?

Num 28.9;Ioan 7.22;

⁶Dar Eu vă spun că aici este Unul mai mare decât Templul.

2Cron 6.18;Mal 3.1;

⁷Dacă aţi fi ştiut ce înseamnă: "Milă voiesc, iar nu jertfe", n-aţi fi osândit pe nişte nevinovaţi.

Osea 6.6;Mic 6.6-8;Mat 9.13;

⁸Căci Fiul omului este Domn şi al Sabatului."

Omul cu mâna uscată.

⁹Isus a plecat de acolo, şi a intrat în sinagogă.

Marc 3.1;Luc 6.6;

¹⁰Şi iată că în sinagogă era un om care avea o mână uscată. Ei, ca să poată învinui pe Isus, L-au întrebat: "Este îngăduit a vindeca în zilele de Sabat?"

Luc 13.14;Luc 14.3;Ioan 9.16;

¹¹El le-a răspuns: "Cine este omul acela dintre voi care, dacă are o oaie, şi-i cade într-o groapă, în ziua Sabatului, să n-o apuce şi s-o scoată afară?

Ex 23.4-5;Deut 22.4;

¹²Cu cât mai de preţ este deci un om decât o oaie? De aceea este îngăduit a face bine în zilele de Sabat."

¹³Atunci a zis omului aceluia: "Întinde-ţi mâna!" El a întins-o, şi mâna s-a făcut sănătoasă ca şi cealaltă.

¹⁴Fariseii au ieşit afară, şi s-au sfătuit cum să omoare pe Isus.

Mat 27.1;Marc 3.6;Luc 6.11;Ioan 5.18;Ioan 10.39;Ioan 11.53;

Isus robul Domnului.

¹⁵Dar Isus, ca unul care ştia lucrul acesta, a plecat de acolo. După El au mers multe noroade. El a tămăduit pe toţi bolnavii,

Mat 10.23;Marc 3.7;Mat 19.2;

¹⁶şi le-a poruncit cu tot dinadinsul să nu-L facă cunoscut;

Mat 9.30;

¹⁷ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul Isaia, care zice:

¹⁸"Iată Robul Meu, pe care L-am ales, Preaiubitul Meu, în care sufletul Meu îşi găseşte plăcerea. Voi pune Duhul Meu peste El, şi va vesti Neamurilor judecata.

Isa 42.1;Mat 3.17;Mat 17.5;

¹⁹El nu Se va lua la ceartă, nici nu va striga. Şi nimeni nu-I va auzi glasul pe uliţe.

²⁰Nu va frânge o trestie ruptă, şi nici nu va stinge un fitil care fumegă, până va face să biruie judecata.

²¹Şi Neamurile vor nădăjdui în Numele Lui."

Îndrăcitul mut şi orb. - Păcatul împotriva Duhului Sfânt.

²²Atunci I-au adus un îndrăcit orb şi mut; şi Isus l-a tămăduit, aşa că mutul vorbea şi vedea.

Mat 9.32;Marc 3.11;Luc 11.14;

²³Toate noroadele, mirate, ziceau: "Nu cumva este acesta Fiul lui David?"

²⁴Când au auzit Fariseii lucrul acesta, au zis: "Omul acesta nu scoate dracii decât cu Beelzebul, domnul dracilor!"

Mat 9.34;Marc 3.22;Luc 11.15;

²⁵Isus, care le cunoştea gândurile, le-a zis: "Orice împărăţie dezbinată împotriva ei însăşi, este pustiită; şi orice cetate sau casă, dezbinată împotriva ei însăşi, nu poate dăinui.

Mat 9.4;Ioan 2.25;Apoc 2.23;

²⁶Dacă Satana scoate afară pe Satana, este dezbinat; deci, cum poate dăinui împărăţia lui?

²⁷Şi dacă Eu scot afară dracii cu ajutorul lui Beelzebul, fiii voştri cu cine-i scot? De aceea ei vor fi judecătorii voştri.

²⁸Dar dacă Eu scot afară dracii cu Duhul lui Dumnezeu, atunci Împărăţia lui Dumnezeu a venit peste voi.

Dan 2.44;Dan 7.14;Luc 1.33;Luc 11.20;Luc 17.20-21;

²⁹Sau, cum poate cineva să intre în casa celui tare, şi să-i jefuiască gospodăria, dacă n-a legat mai întâi pe cel tare? Numai atunci îi va jefui casa.

Isa 49.24;Luc 11.21-23;

³⁰Cine nu este cu Mine, este împotriva Mea, şi cine nu strânge cu Mine, risipeşte.

³¹De aceea vă spun: Orice păcat şi orice hulă vor fi iertate oamenilor; dar hula împotriva Duhului Sfânt nu le va fi iertată.

Marc 3.28;Luc 12.10;Evr 6.4;Evr 10.26-29;1Ioan 5.16;Fapt 7.51;

³²Oricine va vorbi împotriva Fiului omului, va fi iertat; dar oricine va vorbi împotriva Duhului Sfânt, nu va fi iertat nici în veacul acesta, nici în cel viitor.

Mat 11.19;Mat 13.55;Ioan 7.12-52;1Tim 1.13;

³³Ori faceţi pomul bun şi rodul lui bun, ori faceţi pomul rău şi rodul lui rău: căci pomul se cunoaşte după rodul lui.

Mat 7.17;Luc 6.43-44;

³⁴Pui de năpârci, cum aţi putea voi să spuneţi lucruri bune, când voi sunteţi răi? Căci din prisosul inimii vorbeşte gura.

Mat 3.7;Mat 23.33;Luc 6.45;

³⁵Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui; dar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui.

³⁶Vă spun că, în ziua judecăţii, oamenii vor da socoteală de orice cuvânt nefolositor, pe care-l vor fi rostit.

³⁷Căci din cuvintele tale vei fi scos fără vină, şi din cuvintele tale vei fi osândit."

Minunea cu proorocul Iona.

³⁸Atunci unii din cărturari şi din Farisei au luat cuvântul, şi I-au zis: "Învăţătorule, am vrea să vedem un semn de la Tine!"

Mat 16.1;Marc 8.11;Luc 11.16-29;Ioan 2.18;1Cor 1.22;

³⁹Drept răspuns, El le-a zis: "Un neam viclean şi preacurvar cere un semn; dar nu i se va da alt semn, decât semnul proorocului Iona.

Isa 57.3;Mat 16.4;Marc 8.38;Ioan 4.48;

⁴⁰Căci, după cum Iona a stat trei zile şi trei nopţi în pântecele chitului, tot aşa şi Fiul omului va sta trei zile şi trei nopţi în inima pământului.

Iona 1.17;

⁴¹Bărbaţii din Ninive se vor scula alături de neamul acesta, în ziua judecăţii, şi-l vor osândi, pentru că ei s-au pocăit la propovăduirea lui Iona; şi iată că aici este Unul mai mare decât Iona.

Luc 11.32;Ier 3.11;Ezec 16.51-52;Rom 2.27;Iona 3.5;

⁴²Împărăteasa de la Miazăzi se va scula alături de neamul acesta, în ziua judecăţii, şi-l va osândi, pentru că ea a venit de la marginile pământului, ca să audă înţelepciunea lui Solomon; şi iată că aici este Unul mai mare decât Solomon.

1Împ 10.1;2Cron 9.1;Luc 11.31;

⁴³Duhul necurat, când a ieşit dintr-un om, umblă prin locuri fără apă, căutând odihnă, şi n-o găseşte.

Luc 11.24;Iov 1.7;1Pet 5.8;

⁴⁴Atunci zice: "Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieşit. Şi, când vine în ea, o găseşte goală, măturată şi împodobită.

⁴⁵Atunci se duce şi ia cu el alte şapte duhuri mai rele decât el: intră în casă, locuiesc acolo, şi starea din urmă a omului acestuia ajunge mai rea decât cea dintâi. Tocmai aşa se va întâmpla şi cu acest neam viclean."

Evr 6.4;Evr 10.26;2Pet 2.20-22;

Mama şi fraţii lui Isus.

⁴⁶Pe când vorbea încă Isus noroadelor, iată că mama şi fraţii Lui stăteau afară şi căutau să vorbească cu El.

Marc 3.31;Luc 8.19-21;

⁴⁷Atunci cineva I-a zis: "Iată, mama Ta şi fraţii Tăi stau afară, şi caută să vorbească cu Tine."

Mat 13.55;Marc 6.3;Ioan 2.12;Ioan 7.3-5;Fapt 1.14;1Cor 9.5;Gal 1.19;

⁴⁸Dar Isus a răspuns celui ce-I adusese ştirea aceasta: "Cine este mama Mea, şi care sunt fraţii Mei?"

⁴⁹Apoi Şi-a întins mâna spre ucenicii Săi şi a zis: "Iată mama Mea şi fraţii Mei!

⁵⁰Căci oricine face voia Tatălui Meu care este în ceruri, acela Îmi este frate, soră şi mamă."

Ioan 15.14;Gal 5.6;Gal 6.15;Col 3.11;Evr 2.11;

Pilda semănătorului.

1 3 6 9 < 13 > 15 18 21 24 27 28

¹În aceeaşi zi, Isus a ieşit din casă, şi şedea lângă mare.

Marc 4.1;

²O mulţime de noroade s-au strâns la El, aşa că a trebuit să Se suie să şadă într-o corabie; iar tot norodul stătea pe ţărm.

Luc 8.4;Luc 5.3;

³El le-a vorbit despre multe lucruri în pilde, şi le-a zis: "Iată, semănătorul a ieşit să semene.

⁴Pe când semăna el, o parte din sămânţă a căzut lângă drum, şi au venit păsările şi au mâncat-o.

⁵O altă parte a căzut pe locuri stâncoase, unde n-avea pământ mult: a răsărit îndată, pentru că n-a găsit un pământ adânc.

⁶Dar, când a răsărit soarele, s-a pălit; şi, pentru că n-avea rădăcini, s-a uscat.

⁷O altă parte a căzut între spini: spinii au crescut, şi au înecat-o.

Luc 8.5;

⁸O altă parte a căzut în pământ bun, şi a dat rod: un grăunte a dat o sută, altul şaizeci, şi altul treizeci.

Gen 26.12;

⁹Cine are urechi de auzit, să audă."

Mat 11.15;Marc 4.9;

¹⁰Ucenicii s-au apropiat de El, şi I-au zis: "De ce le vorbeşti în pilde?"

¹¹Isus le-a răspuns: "Pentru că vouă v-a fost dat să cunoaşteţi tainele Împărăţiei cerurilor, iar lor nu le-a fost dat.

Mat 11.25;Mat 16.17;Marc 4.11;1Cor 2.10;1Ioan 2.27;

¹²Căci celui ce are, i se va da, şi va avea de prisos; iar de la cel ce n-are, se va lua chiar şi ce are.

Mat 25.29;Marc 4.25;Luc 8.18;Luc 19.26;

¹³De aceea le vorbesc în pilde, pentru că ei, măcar că văd, nu văd, şi măcar că aud, nu aud, nici nu înţeleg.

¹⁴Şi cu privire la ei se împlineşte prorocia lui Isaia, care zice: "Veţi auzi cu urechile voastre, şi nu veţi înţelege; veţi privi cu ochii voştri, şi nu veţi vedea.

Isa 6.9;Ezec 12.2;Marc 4.12;Luc 8.10;Ioan 12.40;Fapt 28.26-27;Rom 11.8;2Cor 3.14-15;

¹⁵Căci inima acestui popor s-a împietrit; au ajuns tari de urechi, şi-au închis ochii, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înţeleagă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu, şi să-i vindec."

Evr 5.11;

¹⁶Dar ferice de ochii voştri că văd; şi de urechile voastre că aud!

Mat 16.17;Luc 10.23-24;Ioan 20.29;

¹⁷Adevărat vă spun că, mulţi prooroci şi oameni neprihăniţi au dorit să vadă lucrurile pe care le vedeţi voi, şi nu le-au văzut; şi să audă lucrurile pe care le auziţi voi, şi nu le-au auzit.

Evr 11.13;1Pet 1.10-11;

¹⁸Ascultaţi dar ce înseamnă pilda semănătorului.

Marc 4.14;Luc 8.11;

¹⁹Când un om aude Cuvântul privitor la Împărăţie, şi nu-l înţelege, vine Cel rău şi răpeşte ce a fost semănat în inima lui. Acesta este sămânţa căzută lângă drum.

Mat 4.23;

²⁰Sămânţa căzută în locuri stâncoase, este cel ce aude Cuvântul, şi-l primeşte îndată cu bucurie;

Isa 58.2;Ezec 33.31-32;Ioan 5.35;

²¹dar n-are rădăcină în el, ci ţine până la o vreme; şi, cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvântului, se leapădă îndată de el.

Mat 11.6;2Tim 1.15;

²²Sămânţa căzută între spini, este cel ce aude Cuvântul; dar îngrijorările veacului acestuia şi înşelăciunea bogăţiilor îneacă acest Cuvânt, şi ajunge neroditor.

Mat 19.23;Marc 10.23;Luc 18.24;1Tim 6.9;2Tim 4.10;Ier 4.3;

²³Iar sămânţa căzută în pământ bun, este cel ce aude Cuvântul şi-l înţelege; el aduce rod: un grăunte dă o sută, altul şaizeci, altul treizeci."

Pilda neghinei.

²⁴Isus le-a pus înainte o altă pildă, şi le-a zis: "Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un om care a semănat o sămânţă bună în ţarina lui.

²⁵Dar, pe când dormeau oamenii, a venit vrăjmaşul lui, a semănat neghină între grâu, şi a plecat.

²⁶Când au răsărit firele de grâu şi au făcut rod, a ieşit la iveală şi neghina.

²⁷Robii stăpânului casei au venit, şi i-au zis: "Doamne, n-ai semănat sămânţă bună în ţarina ta? De unde are dar neghină?"

²⁸El le-a răspuns: "Un vrăjmaş a făcut lucrul acesta." Şi robii i-au zis: "Vrei dar să mergem s-o smulgem?"

²⁹"Nu", le-a zis el, "ca nu cumva, smulgând neghina, să smulgeţi şi grâul împreună cu ea.

Mat 3.12;

³⁰Lăsaţi-le să crească amândouă împreună până la seceriş; şi, la vremea secerişului, voi spune secerătorilor: "Smulgeţi întâi neghina, şi legaţi-o în snopi, ca s-o ardem, iar grâul strângeţi-l în grânarul meu."

Pilda grăuntelui de muştar şi aluatului.

³¹Isus le-a pus înainte o altă pildă, şi le-a zis: "Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un grăunte de muştar, pe care l-a luat un om şi l-a semănat în ţarina sa.

Isa 2.2-3;Mic 4.1;Marc 4.30;Luc 13.18-19;

³²Grăuntele acesta, în adevăr, este cea mai mică dintre toate seminţele; dar, după ce a crescut, este mai mare decât zarzavaturile şi se face un copac, aşa că păsările cerului vin şi îşi fac cuiburi în ramurile lui."

³³Le-a spus o altă pildă, şi anume: "Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un aluat, pe care l-a luat o femeie şi l-a pus în trei măsuri de făină de grâu, până s-a dospit toată plămădeala."

Luc 13.20;

³⁴Isus a spus noroadelor toate aceste lucruri în pilde; şi nu le vorbea deloc fără pildă,

Marc 4.33-34;

³⁵ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul, care zice: "Voi vorbi în pilde, voi spune lucruri ascunse de la facerea lumii."

Ps 78.2;Rom 16.25-26;1Cor 2.7;Efes 3.9;Col 1.26;

Tâlcuirea pildei neghinei.

³⁶Atunci Isus a dat drumul noroadelor, şi a intrat în casă. Ucenicii Lui s-au apropiat de El, şi I-au zis: "Tâlcuieşte-ne pilda cu neghina din ţarină."

³⁷El le-a răspuns: "Cel ce seamănă sămânţa bună, este Fiul omului.

³⁸Ţarina, este lumea; sămânţa bună sunt fiii Împărăţiei; neghina, sunt fiii Celui rău.

Mat 24.14;Mat 28.19;Marc 16.15-20;Luc 24.47;Rom 10.18;Col 1.6;Gen 3.15;Ioan 8.44;Fapt 13.10;1Ioan 3.8;

³⁹Vrăjmaşul, care a semănat-o, este Diavolul; secerişul, este sfârşitul veacului; secerătorii, sunt îngerii.

Ioel 3.13;Apoc 14.15;

⁴⁰Deci, cum se smulge neghina şi se arde în foc, aşa va fi şi la sfârşitul veacului.

⁴¹Fiul omului va trimite pe îngerii Săi, şi ei vor smulge din Împărăţia Lui toate lucrurile, care sunt pricină de păcătuire şi pe cei ce săvârşesc fărădelegea,

Mat 18.7;2Pet 2.12;

⁴²şi-i vor arunca în cuptorul aprins; acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor.

Mat 3.12;Apoc 19.20;Apoc 20.10;Mat 8.12;Mat 13.50;

⁴³Atunci cei neprihăniţi vor străluci ca soarele în Împărăţia Tatălui lor. Cine are urechi de auzit, să audă.

Dan 12.3;1Cor 15.42-58;Mat 13.9;

Pilda comorii ascunse şi a mărgăritarului.

⁴⁴Împărăţia cerurilor se mai aseamănă cu o comoară ascunsă într-o ţarină. Omul care o găseşte, o ascunde; şi, de bucuria ei, se duce şi vinde tot ce are, şi cumpără ţarina aceea.

Filip 3.7-8;Isa 55.1;Apoc 3.18;

⁴⁵Împărăţia cerurilor se mai aseamănă cu un negustor care caută mărgăritare frumoase.

⁴⁶Şi, când găseşte un mărgăritar de mare preţ, se duce de vinde tot ce are, şi-l cumpără.

Prov 2.4;Prov 3.14-15;Prov 8.10-19;

Pilda năvodului.

⁴⁷Împărăţia cerurilor se mai aseamănă cu un năvod aruncat în mare, care prinde tot felul de peşti.

Mat 22.10;

⁴⁸După ce s-a umplut, pescarii îl scot la mal, şed jos, aleg în vase ce este bun, şi aruncă afară ce este rău.

⁴⁹Tot aşa va fi şi la sfârşitul veacului. Îngerii vor ieşi, vor despărţi pe cei răi din mijlocul celor buni,

Mat 25.32;

⁵⁰şi-i vor arunca în cuptorul aprins; acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor."

Mat 13.42;

⁵¹"Aţi înţeles voi toate aceste lucruri?" i-a întrebat Isus. - "Da, Doamne", I-au răspuns ei.

⁵²Şi El le-a zis: "De aceea orice cărturar, care a învăţat ce trebuie despre Împărăţia cerurilor, se aseamănă cu un gospodar, care scoate din vistieria lui lucruri noi şi lucruri vechi."

Cânt 7.13;

Isus la Nazaret. - Necredinţa locuitorilor.

⁵³După ce a isprăvit Isus pildele acestea, a plecat de acolo.

⁵⁴A venit în patria Sa, şi a început să înveţe pe oameni în sinagogă; aşa că cei ce-L auzeau, se mirau şi ziceau: "De unde are El înţelepciunea şi minunile acestea?

Mat 2.23;Marc 6.1;Luc 4.16-23;

⁵⁵Oare nu este El fiul tâmplarului? Nu este Maria mama Lui? Şi Iacov, Iosif, Simon şi Iuda, nu sunt ei fraţii Lui?

Isa 49.7;Marc 6.3;Luc 3.23;Ioan 6.42;Marc 15.40;Mat 12.46;

⁵⁶Şi surorile Lui nu sunt toate printre noi? Atunci de unde are El toate lucrurile acestea?"

⁵⁷Şi găseau astfel în El o pricină de poticnire. Dar Isus le-a zis: "Nicăieri nu este preţuit un prooroc mai puţin decât în patria şi în casa Lui."

Mat 11.6;Marc 6.3-4;Luc 4.24;Ioan 4.44;

⁵⁸Şi n-a făcut multe minuni în locul acela, din pricina necredinţei lor.

Marc 6.5-6;

Moartea lui Ioan Botezătorul.

1 3 6 9 12 < 14 > 18 21 24 27 28

¹În vremea aceea, cârmuitorul Irod, a auzit vorbindu-se despre Isus;

Marc 6.14;Luc 9.7;

²şi a zis slujitorilor săi: "Acesta este Ioan Botezătorul! A înviat din morţi, şi de aceea se fac minuni prin el."

³Căci Irod prinsese pe Ioan, îl legase şi-l pusese în temniţă, din pricina Irodiadei, nevasta fratelui său Filip;

Marc 6.17;Luc 3.19-20;

⁴pentru că Ioan îi zicea: "Nu-ţi este îngăduit s-o ai de nevastă."

Lev 18.16;Lev 20.21;

⁵Irod ar fi vrut să-l omoare, dar se temea de norod, pentru că norodul privea pe Ioan ca pe un prooroc.

Mat 21.26;Luc 20.6;

⁶Dar, când se prăznuia ziua naşterii lui Irod, fata Irodiadei a jucat înaintea oaspeţilor, şi a plăcut lui Irod.

⁷De aceea i-a făgăduit cu jurământ că îi va da orice va cere.

⁸Îndemnată de mama sa, ea a zis: "Dă-mi aici, într-o farfurie, capul lui Ioan Botezătorul!"

⁹Împăratul s-a întristat; dar din pricina jurămintelor sale, şi de ochii celor ce şedeau la masă împreună cu el, a poruncit să i-l dea.

¹⁰Şi a trimis să taie capul lui Ioan în temniţă.

¹¹Capul a fost adus într-o farfurie, şi dat fetei, care l-a dus la mama sa.

¹²Ucenicii lui Ioan au venit de i-au luat trupul, l-au îngropat, şi s-au dus de au dat de ştire lui Isus.

Înmulţirea pâinilor.

¹³Isus, când a auzit vestea aceasta, a plecat de acolo într-o corabie, ca să Se ducă singur la o parte, într-un loc pustiu. Noroadele, când au auzit lucrul acesta, au ieşit din cetăţi şi s-au luat după El pe jos.

Mat 10.23;Mat 12.15;Marc 6.32;Luc 9.10;Ioan 6.1-2;

¹⁴Când a ieşit din corabie, Isus a văzut o gloată mare, I s-a făcut milă de ea, şi a vindecat pe cei bolnavi.

Mat 9.36;Marc 6.34;

¹⁵Când s-a înserat, ucenicii s-au apropiat de El, şi I-au zis: "Locul acesta este pustiu, şi vremea iată că a trecut; dă drumul noroadelor să se ducă prin sate să-şi cumpere de mâncare."

Marc 6.35;Luc 9.12;Ioan 6.5;

¹⁶"N-au nevoie să plece", le-a răspuns Isus; "daţi-le voi să mănânce."

¹⁷Dar ei I-au zis: "N-avem aici decât cinci pâini şi doi peşti."

¹⁸Şi El le-a zis: "Aduceţi-i aici la Mine."

¹⁹Apoi a poruncit noroadelor să şadă pe iarbă, a luat cele cinci pâini şi cei doi peşti, Şi-a ridicat ochii spre cer, a binecuvântat, a frânt pâinile şi le-a dat ucenicilor, iar ei le-au împărţit noroadelor.

Mat 15.36;

²⁰Toţi au mâncat şi s-au săturat; şi s-au ridicat douăsprezece coşuri pline cu rămăşiţele de fărâmituri.

²¹Cei ce mâncaseră, erau ca la cinci mii de bărbaţi, afară de femei şi de copii.

Umblarea pe mare.

²²Îndată după aceea, Isus a silit pe ucenicii Săi să intre în corabie, şi să treacă înaintea Lui de partea cealaltă, până va da drumul noroadelor.

²³După ce a dat drumul noroadelor, S-a suit pe munte să Se roage, singur la o parte. Se înnoptase, şi El era singur acolo.

Marc 6.46;Ioan 6.16;

²⁴În timpul acesta, corabia era învăluită de valuri în mijlocul mării; căci vântul era împotrivă.

²⁵Când se îngâna ziua cu noaptea (Greceşte: în a patra strajă.), Isus a venit la ei, umblând pe mare.

Iov 9.8;

²⁶Când L-au văzut ucenicii umblând pe mare, s-au înspăimântat, şi au zis: "Este o nălucă!" Şi de frică au ţipat.

²⁷Isus le-a zis îndată: "Îndrăzniţi, Eu sunt; nu vă temeţi!"

²⁸"Doamne", I-a răspuns Petru, "dacă eşti Tu, porunceşte-mi să vin la Tine pe ape."

²⁹"Vino!" i-a zis Isus. Petru s-a coborât din corabie, şi a început să umble pe ape ca să meargă la Isus.

³⁰Dar, când a văzut că vântul era tare, s-a temut; şi fiindcă începea să se afunde, a strigat: "Doamne, scapă-mă!"

³¹Îndată, Isus a întins mâna, l-a apucat, şi i-a zis: "Puţin credinciosule, pentru ce te-ai îndoit?"

³²Şi după ce au intrat în corabie, a stat vântul.

³³Cei ce erau în corabie, au venit de s-au închinat înaintea lui Isus, şi I-au zis: "Cu adevărat, Tu eşti Fiul lui Dumnezeu!"

Ps 2.7;Mat 16.16;Mat 26.63;Marc 1.1;Luc 4.41;Ioan 1.49;Ioan 6.69;Ioan 11.27;Fapt 8.37;Rom 1.2;

³⁴După ce au trecut marea, au venit în ţinutul Ghenezaretului.

Marc 6.53;

³⁵Oamenii din locul acela, care cunoşteau pe Isus, au trimis să dea de ştire în toate împrejurimile, şi au adus la El pe toţi bolnavii.

³⁶Bolnavii îl rugau să le dea voie numai să se atingă de poala hainei Lui. Şi toţi câţi s-au atins, s-au vindecat.

Mat 9.20;Marc 3.10;Luc 6.19;Fapt 19.12;

Fariseii şi datina bătrânilor.

1 3 6 9 12 < 15 > 17 18 21 24 27 28

¹Atunci nişte Farisei şi nişte cărturari din Ierusalim au venit la Isus, şi I-au zis:

Marc 7.1;

²"Pentru ce calcă ucenicii Tăi datina bătrânilor? Căci nu-şi spală mâinile când mănâncă."

Marc 7.5;Col 2.8;

³Drept răspuns, El le-a zis: "Dar voi de ce călcaţi porunca lui Dumnezeu în folosul datinii voastre?

⁴Căci Dumnezeu a zis: "Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta;" şi: "Cine va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit negreşit cu moartea."

Ex 20.12;Lev 19.3;Deut 5.16;Prov 23.22;Efes 6.2;Ex 21.17;Lev 20.9;Deut 27.16;Prov 20.20;Prov 30.17;

⁵Dar voi ziceţi: "Cine va zice tatălui său sau mamei sale: "Ori cu ce te-aş putea ajuta, l-am închinat lui Dumnezeu",

Marc 7.11-12;

⁶nu mai este ţinut să cinstească pe tatăl său sau pe mama sa. Şi aţi desfiinţat astfel cuvântul lui Dumnezeu în folosul datinii voastre.

⁷Făţarnicilor, bine a prorocit Isaia despre voi, când a zis:

Marc 7.6;

⁸"Norodul acesta se apropie de Mine cu gura şi mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine.

Isa 29.13;Ezec 33.31;

⁹Degeaba Mă cinstesc ei, învăţând ca învăţături nişte porunci omeneşti."

Isa 29.13;Col 2.18-22;Tit 1.14;

Lucrări care spurcă pe om.

¹⁰Isus a chemat mulţimea la Sine, şi a zis: "Ascultaţi, şi înţelegeţi:

Marc 7.14;

¹¹Nu ce intră în gură spurcă pe om; ci ce iese din gură, aceea spurcă pe om."

Fapt 10.15;Rom 14.14-20;1Tim 4.4;Tit 1.15;

¹²Atunci ucenicii Lui s-au apropiat, şi I-au zis: "Ştii că Fariseii au găsit pricină de poticnire în cuvintele, pe care le-au auzit?"

¹³Drept răspuns, El le-a zis: "Orice răsad, pe care nu l-a sădit Tatăl Meu cel ceresc, va fi smuls din rădăcină.

Ioan 15.2;1Cor 3.12;

¹⁴Lăsaţi-i: sunt nişte călăuze oarbe; şi când un orb călăuzeşte pe un alt orb, vor cădea amândoi în groapă."

Isa 9.16;Mal 2.8;Mat 23.16;Luc 6.39;

¹⁵Petru a luat cuvântul, şi I-a zis: "Desluşeşte-ne pilda aceasta."

Marc 7.17;

¹⁶Isus a zis: "Şi voi tot fără pricepere sunteţi?

Mat 16.9;Marc 7.18;

¹⁷Nu înţelegeţi că orice intră în gură merge în pântece, şi apoi este aruncat afară în hazna?

¹⁸Dar, ce iese din gură, vine din inimă, şi aceea spurcă pe om.

Iac 3.6;

¹⁹Căci din inimă ies gândurile rele, uciderile, preacurviile, curviile, furtişagurile, mărturiile mincinoase, hulele.

Gen 6.5;Gen 8.21;Prov 6.14;Ier 17.9;Marc 7.21;

²⁰Iată lucrurile care spurcă pe om; dar a mânca cu mâinile nespălate nu spurcă pe om."

Femeia Cananeancă.

²¹Isus, după ce a plecat de acolo, S-a dus în părţile Tirului şi ale Sidonului.

Marc 7.24;

²²Şi iată că o femeie Canaaneancă, a venit din ţinuturile acelea, şi a început să strige către El: "Ai milă de mine, Doamne, Fiul lui David! Fiica mea este muncită rău de un drac."

²³El nu i-a răspuns nici un cuvânt. Şi ucenicii Lui s-au apropiat şi L-au rugat stăruitor: "Dă-i drumul, căci strigă după noi."

²⁴Drept răspuns, El a zis: "Eu nu sunt trimis decât la oile pierdute ale casei lui Israel."

Mat 10.5-6;Fapt 3.25-26;Fapt 13.46;Rom 15.8;

²⁵Dar ea a venit şi I s-a închinat, zicând: "Doamne, ajută-mi!"

²⁶Drept răspuns, El i-a zis: "Nu este bine să iei pâinea copiilor, şi s-o arunci la căţei!"

Mat 7.6;Filp 3.2;

²⁷"Da, Doamne", a zis ea, "dar şi căţeii mănâncă fărâmiturile care cad de la masa stăpânilor lor."

²⁸Atunci Isus i-a zis: "O, femeie, mare este credinţa Ta; facă-ţi-se cum voieşti." Şi fiica ei s-a tămăduit chiar în ceasul acela.

A doua înmulţire a pâinilor.

²⁹Isus a plecat din locurile acelea, şi a venit lângă marea Galileii. S-a suit pe munte, şi a şezut jos acolo.

Marc 7.31;Mat 4.18;

³⁰Atunci au venit la El multe noroade, având cu ele şchiopi, orbi, muţi, ciungi, şi mulţi alţi bolnavi I-au pus la picioarele Lui, şi El i-a tămăduit;

Isa 35.5-6;Mat 11.5;Luc 7.22;

³¹aşa că noroadele se mirau, când au văzut că muţii vorbesc, ciungii se însănătoşează, şchiopii umblă şi orbii văd; şi slăveau pe Dumnezeul lui Israel.

³²Isus a chemat pe ucenicii Săi, şi le-a zis: "Mi-este milă de gloata aceasta; căci iată că de trei zile aşteaptă lângă Mine, şi n-au ce mânca. Nu vreau să le dau drumul flămânzi, ca nu cumva să leşine de foame pe drum."

Marc 8.1;

³³Ucenicii I-au zis: "De unde să luăm în pustia aceasta atâtea pâini ca să săturăm atâta gloată?"

2Împ 4.43;

³⁴"Câte pâini aveţi?" i-a întrebat Isus. "Şapte", I-au răspuns ei, "şi puţini peştişori"

³⁵Atunci Isus a poruncit norodului să şadă pe pământ.

³⁶A luat cele şapte pâini şi peştişorii, şi, după ce a mulţumit lui Dumnezeu, a frânt, şi a dat ucenicilor, iar ucenicii au împărţit norodului.

Mat 14.19;1Sam 9.13;Luc 22.19;

³⁷Au mâncat toţi şi s-au săturat; şi s-au ridicat şapte coşniţe pline cu rămăşiţele de fărâmituri.

³⁸Cei ce mâncaseră erau patru mii de bărbaţi, afară de femei şi de copii.

³⁹În urmă Isus a dat drumul noroadelor, S-a suit în corabie, şi a trecut în ţinutul Magdalei.

Marc 8.10;

Aluatul Fariseilor.

1 3 6 9 12 < 16 > 18 21 24 27 28

¹Fariseii şi Saducheii s-au apropiat de Isus, şi, ca să-L ispitească, I-au cerut să le arate un semn din cer.

Mat 12.38;Marc 8.11;Luc 11.16;Luc 12.54-56;1Cor 1.22;

²Drept răspuns, Isus le-a zis: "Când se înserează, voi ziceţi: "Are să fie vreme frumoasă, căci cerul este roşu."

³Şi dimineaţa, ziceţi: "Astăzi are să fie furtună, căci cerul este roşu-posomorât." Făţarnicilor, faţa cerului ştiţi s-o deosebiţi, şi semnele vremurilor nu le puteţi deosebi?

⁴Un neam viclean şi preacurvar cere un semn; nu i se va da alt semn decât semnul proorocului Iona." Apoi i-a lăsat şi a plecat.

Mat 12.39;

⁵Ucenicii trecuseră de cealaltă parte, şi uitaseră să ia pâini.

Marc 8.14;

⁶Isus le-a zis: "Luaţi seama şi păziţi-vă de aluatul Fariseilor şi al Saducheilor."

Luc 12.1;

⁷Ucenicii se gândeau în ei, şi ziceau: "Ne zice aşa pentru că n-am luat pâini!"

⁸Isus, care cunoştea lucrul acesta, le-a zis: "Puţin credincioşilor, pentru ce vă gândiţi că n-aţi luat pâini?

⁹Tot nu înţelegeţi? Şi nici nu vă mai aduceţi aminte de cele cinci pâini pentru cei cinci mii de oameni, şi câte coşuri aţi ridicat?

Mat 14.17;Ioan 6.9;

¹⁰Nici de cele şapte pâini pentru cei patru mii de oameni, şi câte coşniţe aţi ridicat?

Mat 15.34;

¹¹Cum nu înţelegeţi că nu v-am spus de pâini? Ci v-am spus să vă păziţi de aluatul Fariseilor şi al Saducheilor?"

¹²Atunci au înţeles ei că nu le zisese să se păzească de aluatul pâinii, ci de învăţătura Fariseilor şi a Saducheilor.

Isus în ţinutul Cezareii lui Filip.

¹³Isus a venit în părţile Cezareii lui Filip, şi a întrebat pe ucenicii Săi: "Cine zic oamenii că sunt Eu, Fiul omului?"

Marc 8.27;Luc 9.18;

¹⁴Ei au răspuns: "Unii zic că eşti Ioan Botezătorul; alţii: Ilie; alţii: Ieremia, sau unul din prooroci."

Mat 14.2;Luc 9.7-9;

¹⁵"Dar voi", le-a zis El, "cine ziceţi că sunt?"

¹⁶Simon Petru, drept răspuns, I-a zis: "Tu eşti Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu!"

Mat 14.33;Marc 8.29;Luc 9.20;Ioan 6.69;Ioan 11.27;Fapt 8.37;Fapt 9.20;Evr 1.2-5;1Ioan 4.15;1Ioan 5.5;

¹⁷Isus a luat din nou cuvântul, şi i-a zis: "Ferice de tine, Simone, fiul lui Iona; fiindcă nu carnea şi sângele ţi-a descoperit lucrul acesta, ci Tatăl Meu care este în ceruri.

Efes 2.8;1Cor 2.10;Gal 1.16;

¹⁸Şi Eu îţi spun: tu eşti Petru (Greceşte: Petros.), şi pe această piatră (Greceşte: petra.) voi zidi Biserica Mea, şi porţile Locuinţei morţilor nu o vor birui.

Ioan 1.42;Efes 2.20;Apoc 21.14;Iov 38.17;Ps 9.13;Ps 107.18;Isa 38.10;

¹⁹Îţi voi da cheile Împărăţiei cerurilor, şi orice vei lega pe pământ, va fi legat în ceruri, şi orice vei dezlega pe pământ, va fi dezlegat în ceruri."

Mat 18.18;Ioan 20.23;

²⁰Atunci a poruncit ucenicilor Săi să nu spună nimănui că El este Hristosul.

Mat 17.9;Marc 8.30;Luc 9.21;

Isus vesteşte patimile şi moartea sa.

²¹De atunci încolo, Isus a început să spună ucenicilor Săi că El trebuie să meargă la Ierusalim, să pătimească mult din partea bătrânilor, din partea preoţilor celor mai de seamă şi din partea cărturarilor; că are să fie omorât, şi că a treia zi are să învie.

Mat 20.17;Marc 8.31;Marc 9.31;Marc 10.33;Luc 9.22;Luc 18.31;Luc 24.6-7;

²²Petru L-a luat de o parte, şi a început să-L mustre, zicând: "Să Te ferească Dumnezeu, Doamne! Să nu Ţi se întâmple aşa ceva!"

²³Dar Isus S-a întors, şi a zis lui Petru: "Înapoia Mea, Satano: tu eşti o piatră de poticnire pentru Mine! Căci gândurile tale nu sunt gândurile lui Dumnezeu, ci gânduri de ale oamenilor."

2Sam 19.22;Rom 8.7;

²⁴Atunci Isus a zis ucenicilor Săi: "Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea, şi să Mă urmeze.

Mat 10.38;Marc 8.34;Luc 9.23;Luc 14.27;Fapt 14.22;1Tes 3.3;2Tim 3.12;

²⁵Pentru că oricine va vrea să-şi scape viaţa, o va pierde; dar oricine îşi va pierde viaţa pentru Mine, o va câştiga.

Luc 17.33;Ioan 12.25;

²⁶Şi ce ar folosi unui om să câştige toată lumea, dacă şi-ar pierde sufletul? Sau, ce ar da un om în schimb pentru sufletul său?

Ps 49.7-8;

²⁷Căci Fiul omului are să vină în slava Tatălui Său, cu îngerii Săi; şi atunci va răsplăti fiecăruia după faptele lui.

Mat 26.64;Marc 8.38;Luc 9.26;Dan 7.10;Zah 14.5;Mat 25.31;Iuda 14;Iov 34.11;Ps 62.12;Prov 24.12;Ier 17.10;Ier 32.19;Rom 2.6;1Cor 3.8;2Cor 5.10;1Pet 1.17;Apoc 2.23;Apoc 22.12;

²⁸Adevărat vă spun că unii din cei ce stau aici nu vor gusta moartea până nu vor vedea pe Fiul omului venind în Împărăţia Sa."

Marc 9.1;Luc 9.27;

Schimbarea la faţă.

1 3 6 9 12 15 < 17 > 21 24 27 28

¹După şase zile, Isus a luat cu El pe Petru, Iacov şi Ioan, fratele lui, şi i-a dus la o parte pe un munte înalt.

Marc 9.2;Luc 9.28;

²El S-a schimbat la faţă înaintea lor; faţa Lui a strălucit ca soarele, şi hainele I s-au făcut albe ca lumina.

³Şi iată că li s-a arătat Moise şi Ilie, stând de vorbă cu El.

⁴Petru a luat cuvântul, şi a zis lui Isus: "Doamne, este bine să fim aici; dacă vrei, am să fac aici trei colibe: una pentru Tine, una pentru Moise şi una pentru Ilie."

⁵Pe când vorbea el încă, iată că i-a acoperit un nor luminos cu umbra lui. Şi din nor s-a auzit un glas, care zicea: "Acesta este Fiul Meu preaiubit, în care Îmi găsesc plăcerea Mea: de El să ascultaţi!"

2Pet 1.17;Mat 3.17;Marc 1.11;Luc 3.22;Isa 42.1;Deut 18.15-19;Fapt 3.22-23;

⁶Când au auzit, ucenicii au căzut cu feţele la pământ, şi s-au înspăimântat foarte tare.

2Pet 1.18;

⁷Dar Isus S-a apropiat, S-a atins de ei, şi le-a zis: "Sculaţi-vă, nu vă temeţi!"

Dan 8.18;Dan 9.21;Dan 10.10-18;

⁸Ei au ridicat ochii, şi n-au văzut pe nimeni, decât pe Isus singur.

⁹Pe când se coborau din munte, Isus le-a dat porunca următoare: "Să nu spuneţi nimănui de vedenia aceasta, până va învia Fiul omului din morţi."

Mat 16.20;Marc 8.30;Marc 9.9;

¹⁰Ucenicii I-au pus întrebarea următoare: "Oare de ce zic cărturarii că întâi trebuie să vină Ilie?"

Mal 4.5;Mat 11.14;Marc 9.11;

¹¹Drept răspuns, Isus le-a zis: "Este adevărat că trebuie să vină întâi Ilie, şi să aşeze din nou toate lucrurile.

Mal 4.6;Luc 1.16-17;Fapt 3.21;

¹²Dar vă spun că Ilie a şi venit, şi ei nu l-au cunoscut, ci au făcut cu el ce au vrut. Tot aşa are să sufere şi Fiul omului din partea lor."

Mat 11.14;Marc 9.12-13;Mat 15.3-10;Mat 16.21;

¹³Ucenicii au înţeles atunci că le vorbise despre Ioan Botezătorul.

Mat 11.14;

Vindecarea unui lunatic.

¹⁴Când au ajuns la norod, a venit un om, care a căzut în genunchi înaintea lui Isus, şi I-a zis:

Marc 9.14;Luc 9.37;

¹⁵"Doamne, ai milă de fiul meu, căci este lunatic, şi pătimeşte rău: de multe ori cade în foc, şi de multe ori cade în apă.

¹⁶L-am adus la ucenicii Tăi, şi n-au putut să-l vindece."

¹⁷"O, neam necredincios şi pornit la rău!" a răspuns Isus. "Până când voi fi cu voi? Până când vă voi suferi? Aduceţi-l aici la Mine."

¹⁸Isus a certat dracul, care a ieşit afară din el. Şi băiatul s-a tămăduit chiar în ceasul acela.

¹⁹Atunci ucenicii au venit la Isus, şi I-au zis, deoparte: "Noi de ce n-am putut să-l scoatem?"

²⁰"Din pricina puţinei voastre credinţe", le-a zis Isus. "Adevărat vă spun că, dacă aţi avea credinţă cât un grăunte de muştar, aţi zice muntelui acestuia: "Mută-te de aici colo", şi s-ar muta; nimic nu v-ar fi cu neputinţă.

Mat 21.21;Marc 11.23;Luc 17.6;1Cor 12.9;1Cor 13.2;

²¹Dar acest soi de draci nu iese afară decât cu rugăciune şi cu post."

²²Pe când stăteau în Galilea, Isus le-a zis: "Fiul omului trebuie să fie dat în mâinile oamenilor.

Mat 16.21;Mat 20.17;Marc 8.31;Marc 9.30-31;Marc 10.33;Luc 9.22-44;Luc 18.31;Luc 24.6-7;

²³Ei Îl vor omorî, dar a treia zi va învia." Ucenicii s-au întristat foarte mult.

Isus plăteşte darea pentru Templu.

²⁴Când au ajuns în Capernaum, cei ce strângeau darea pentru Templu (Greceşte: Cele două drahme.) au venit la Petru, şi i-au zis: "Învăţătorul vostru nu plăteşte darea?"

Marc 9.33;

²⁵"Ba da", a zis Petru. Şi când a intrat în casă, Isus i-a luat înainte, şi i-a zis: "Ce crezi, Simone? Împăraţii pământului de la cine iau dări sau biruri? De la fiii lor sau de la străini?"

²⁶Petru I-a răspuns: "De la străini." Şi Isus i-a zis: "Aşadar fiii sunt scutiţi.

²⁷Dar, ca să nu-i facem să păcătuiască, du-te la mare, aruncă undiţa, şi trage afară peştele care va veni întâi; deschide-i gura, şi vei găsi în ea o rublă (Greceşte: Un statir.) pe care ia-o şi dă-le-o lor, pentru Mine şi pentru tine."

Cel mai mare în Împărăţia Cerurilor.

1 3 6 9 12 15 < 18 > 20 21 24 27 28

¹În clipa aceea, ucenicii s-au apropiat de Isus, şi L-au întrebat: "Cine este mai mare în Împărăţia cerurilor?"

Marc 9.33;Luc 9.46;Luc 22.24;

²Isus a chemat la El un copilaş, l-a pus în mijlocul lor,

³şi le-a zis: "Adevărat vă spun că, dacă nu vă veţi întoarce la Dumnezeu şi nu vă veţi face ca nişte copilaşi, cu nici un chip nu veţi intra în Împărăţia cerurilor.

Ps 131.2;Mat 19.14;Marc 10.14;Luc 18.16;1Cor 14.20;1Pet 2.2;

⁴De aceea, oricine se va smeri ca acest copilaş, va fi cel mai mare în Împărăţia cerurilor.

Mat 20.27;Mat 23.11;

⁵Şi oricine va primi un copilaş ca acesta în Numele Meu, Mă primeşte pe Mine.

Mat 10.42;Luc 9.48;

⁶Dar pentru oricine va face să păcătuiască pe unul din aceşti micuţi, care cred în Mine, ar fi mai de folos să i se atârne de gât o piatră mare de moară, şi să fie înecat în adâncul mării.

Marc 9.42;Luc 17.1-2;

⁷Vai de lume, din pricina prilejurilor de păcătuire! Fiindcă nu se poate să nu vină prilejuri de păcătuire; dar vai de omul acela prin care vine prilejul de păcătuire!

Luc 17.1;1Cor 11.19;Mat 26.24;

⁸Acum, dacă mâna ta sau piciorul tău te face să cazi în păcat, taie-le şi leapădă-le de la tine. Este mai bine pentru tine să intri în viaţă şchiop sau ciung, decât să ai două mâini sau două picioare, şi să fii aruncat în focul veşnic.

Mat 5.29-30;Marc 9.43-45;

⁹Şi dacă ochiul tău te face să cazi în păcat, scoate-l şi leapădă-l de la tine. Este mai bine pentru tine să intri în viaţă numai cu un ochi, decât să ai amândoi ochii, şi să fii aruncat în focul gheenei.

Pilda cu oaia rătăcită.

¹⁰Feriţi-vă să nu defăimaţi nici măcar pe unul din aceşti micuţi; căci vă spun că îngerii lor în ceruri văd pururea faţa Tatălui Meu care este în ceruri.

Ps 34.7;Zah 13.7;Evr 1.14;Est 1.14;Luc 1.19;

¹¹Fiindcă Fiul omului a venit să mântuiască ce era pierdut.

Luc 9.56;Luc 19.10;Ioan 3.17;Ioan 12.47;

¹²Ce credeţi? Dacă un om are o sută de oi, şi se rătăceşte una din ele, nu lasă el pe cele nouăzeci şi nouă pe munţi, şi se duce să caute pe cea rătăcită?

Luc 15.4;

¹³Şi, dacă i se întâmplă s-o găsească, adevărat vă spun, că are mai multă bucurie de ea, decât de cele nouăzeci şi nouă, care nu se rătăciseră.

Lev 19.17;Luc 17.3;

¹⁴Tot aşa, nu este voia Tatălui vostru celui din ceruri să piară unul măcar din aceşti micuţi.

Iertarea greşelilor.

¹⁵Dacă fratele tău a păcătuit împotriva ta, du-te şi mustră-l între tine şi el singur. Dacă te ascultă, ai câştigat pe fratele tău.

Iac 5.20;1Pet 3.1;

¹⁶Dar, dacă nu te ascultă, mai ia cu tine unul sau doi inşi, pentru ca orice vorbă să fie sprijinită pe mărturia a doi sau trei martori.

Deut 17.6;Deut 19.15;Ioan 8.17;2Cor 13.1;Evr 10.28;

¹⁷Dacă nu vrea să asculte de ei, spune-l Bisericii; şi, dacă nu vrea să asculte nici de Biserică, să fie pentru tine ca un păgân şi ca un vameş.

Rom 16.17;1Cor 5.9;2Tes 3.6-14;2Ioan 10;

¹⁸Adevărat vă spun, că orice veţi lega pe pământ, va fi legat în cer; şi orice veţi dezlega pe pământ, va fi dezlegat în cer.

Mat 16.19;Ioan 20.23;1Cor 5.4;

¹⁹Vă mai spun iarăşi, că, dacă doi dintre voi se învoiesc pe pământ să ceară un lucru oarecare, le va fi dat de Tatăl Meu care este în ceruri.

Mat 5.24;1Ioan 3.22;1Ioan 5.14;

²⁰Căci acolo unde sunt doi sau trei adunaţi în (Greceşte: Pentru Numele Meu) Numele Meu, sunt şi Eu în mijlocul lor."

Pilda robului nemilostiv.

²¹Atunci Petru s-a apropiat de El, şi I-a zis: "Doamne de câte ori să iert pe fratele Meu când va păcătui împotriva mea? Până la şapte ori?"

Luc 17.4;

²²Isus i-a zis: "Eu nu-ţi zic până la şapte ori, ci până la şaptezeci de ori câte şapte.

Mat 6.14;Marc 11.25;Col 3.13;

²³De aceea, Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un împărat, care a vrut să se socotească cu robii săi.

²⁴A început să facă socoteala, şi i-au adus pe unul, care îi datora zece mii de galbeni (Greceşte: Talanţi).

²⁵Fiindcă el n-avea cu ce plăti, stăpânul lui a poruncit să-l vândă pe el, pe nevasta lui, pe copiii lui, şi tot ce avea, şi să se plătească datoria.

2Împ 4.1;Neem 5.8;

²⁶Robul s-a aruncat la pământ, i s-a închinat, şi a zis: "Doamne, mai îngăduie-mă, şi-ţi voi plăti tot."

²⁷Stăpânul robului aceluia, făcându-i-se milă de el, i-a dat drumul, şi i-a iertat datoria.

²⁸Robul acela, când a ieşit afară, a întâlnit pe unul din tovarăşii lui de slujbă, care-i era dator o sută de lei. A pus mâna pe el, şi-l strângea de gât, zicând: "Plăteşte-mi ce-mi eşti dator."

²⁹Tovarăşul lui s-a aruncat la pământ, îl ruga, şi zicea: "Mai îngăduie-mă, şi-ţi voi plăti."

³⁰Dar el n-a vrut, ci s-a dus şi l-a aruncat în temniţă, până va plăti datoria.

³¹Când au văzut tovarăşii lui cele întâmplate, s-au întristat foarte mult, şi s-au dus de au spus stăpânului lor toate cele petrecute.

³²Atunci stăpânul a chemat la el pe robul acesta, şi i-a zis: "Rob viclean! Eu ţi-am iertat toată datoria, fiindcă m-ai rugat.

³³Oare nu se cădea să ai şi tu milă de tovarăşul tău, cum am avut eu milă de tine?"

³⁴Şi stăpânul s-a mâniat şi l-a dat pe mâna chinuitorilor, până va plăti tot ce datora.

³⁵Tot aşa vă va face şi Tatăl Meu cel ceresc, dacă fiecare din voi nu iartă din toată inima pe fratele său."

Prov 21.13;Mat 6.12;Marc 11.26;Iac 2.13;

Despărţirea bărbatului de nevastă.

1 3 6 9 12 15 < 19 > 21 24 27 28

¹După ce a sfârşit Isus cuvântările acestea, a plecat din Galilea, şi a venit în ţinutul Iudeii, dincolo de Iordan.

Marc 10.1;Ioan 10.40;

²După El au mers multe gloate; şi acolo a vindecat pe cei bolnavi.

Mat 12.15;

³Fariseii au venit la El, şi, ca să-L ispitească, I-au zis: "Oare este îngăduit unui bărbat să-şi lase nevasta pentru orice pricină?"

⁴Drept răspuns, El le-a zis: "Oare n-aţi citit că Ziditorul, de la început i-a făcut parte bărbătească şi parte femeiască,

Gen 1.27;Gen 5.2;Mal 2.15;

⁵şi a zis: "De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa, şi se va lipi de nevasta sa, şi cei doi vor fi un singur trup?"

Gen 2.24;Marc 10.5-9;Efes 5.31;1Cor 6.16;1Cor 7.2;

⁶Aşa că nu mai sunt doi, ci un singur trup. Deci, ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă."

⁷"Pentru ce dar", I-au zis ei, "a poruncit Moise ca bărbatul să dea nevestei o carte de despărţire, şi s-o lase?"

Deut 24.1;Mat 5.31;

⁸Isus le-a răspuns: "Din pricina împietririi inimilor voastre a îngăduit Moise să vă lăsaţi nevestele; dar de la început n-a fost aşa.

⁹Eu însă vă spun că oricine îşi lasă nevasta, afară de pricină de curvie, şi ia pe alta de nevastă, preacurveşte; şi cine ia de nevastă pe cea lăsată de bărbat, preacurveşte."

Mat 5.32;Marc 10.11;Luc 16.18;1Cor 7.10-11;

¹⁰Ucenicii Lui I-au zis: "Dacă astfel stă lucrul cu bărbatul şi nevasta lui, nu este de folos să se însoare."

Prov 21.19;

¹¹El le-a răspuns: "Nu toţi pot primi cuvântul acesta, ci numai aceia cărora le este dat.

1Cor 7.2-17;

¹²Fiindcă sunt fameni, care s-au născut aşa din pântecele maicii lor; sunt fameni, care au fost făcuţi fameni de oameni; şi sunt fameni, care singuri s-au făcut fameni pentru Împărăţia cerurilor. Cine poate să primească lucrul acesta, să-l primească."

1Cor 7.32-34;1Cor 9.5-15;

Isus şi copilaşii.

¹³Atunci I-au adus nişte copilaşi, ca să-Şi pună mâinile peste ei, şi să Se roage pentru ei. Dar ucenicii îi certau.

Marc 10.13;Luc 18.15;

¹⁴Şi Isus le-a zis: "Lăsaţi copilaşii să vină la Mine, şi nu-i opriţi, căci Împărăţia cerurilor este a celor ca ei."

Mat 18.3;

¹⁵După ce Şi-a pus mâinile peste ei, a plecat de acolo.

Tânărul bogat.

¹⁶Atunci s-a apropiat de Isus un om, şi I-a zis: "Învăţătorule, ce bine să fac, ca să am viaţa veşnică?"

Marc 10.17;Luc 18.18;Luc 10.25;

¹⁷El i-a răspuns: "De ce mă întrebi: "Ce bine?" Binele este Unul singur. Dar dacă vrei să intri în viaţă, păzeşte poruncile."

¹⁸"Care?" I-a zis el. Şi Isus i-a răspuns: "Să nu ucizi: să nu preacurveşti; să nu furi; să nu faci o mărturisire mincinoasă;

Ex 20.13;Deut 5.17;

¹⁹să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta"; şi: "Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi."

Mat 15.4;Lev 19.18;Mat 22.39;Rom 13.9;Gal 5.14;Iac 2.8;

²⁰Tânărul I-a zis: "Toate aceste porunci le-am păzit cu grijă din tinereţea mea; ce-mi mai lipseşte?"

²¹"Dacă vrei să fii desăvârşit", i-a zis Isus, "du-te de vinde ce ai, dă la săraci, şi vei avea o comoară în cer! Apoi vino, şi urmează-Mă."

Mat 6.20;Luc 12.33;Luc 16.9;Fapt 2.45;Fapt 4.34-35;1Tim 6.18-19;

²²Când a auzit tânărul vorba aceasta, a plecat foarte întristat; pentru că avea multe avuţii.

²³Isus a zis ucenicilor Săi: "Adevărat vă spun că greu va intra un bogat în Împărăţia cerurilor.

Mat 13.22;Marc 10.24;1Cor 1.26;1Tim 6.9-10;

²⁴Vă mai spun iarăşi că este mai uşor să treacă o cămilă prin urechea acului, decât să intre un bogat în împărăţia lui Dumnezeu."

²⁵Ucenicii, când au auzit lucrul acesta, au rămas uimiţi de tot, şi au zis: "Cine poate, atunci să fie mântuit?"

²⁶Isus S-a uitat ţintă la ei, şi le-a zis: "La oameni lucrul acesta este cu neputinţă, dar la Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putinţă."

Gen 18.14;Iov 42.2;Ier 32.17;Zah 8.6;Luc 1.37;Luc 18.27;

Moştenirea vieţii veşnice.

²⁷Atunci Petru a luat cuvântul şi I-a zis: "Iată că noi am lăsat tot, şi Te-am urmat; ce răsplată vom avea?"

Marc 10.28;Luc 18.28;Deut 33.9;Mat 4.20;Luc 5.11;

²⁸Isus le-a răspuns: "Adevărat vă spun că, atunci când va sta Fiul omului pe scaunul de domnie al măririi Sale, la înnoirea tuturor lucrurilor, voi, care M-aţi urmat, veţi şedea şi voi pe douăsprezece scaune de domnie, şi veţi judeca pe cele douăsprezece seminţii ale lui Israel.

Mat 20.21;Luc 22.28-30;1Cor 6.2-3;Apoc 2.26;

²⁹Şi oricine a lăsat case, sau fraţi, sau surori, sau tată, sau mamă, sau nevastă, sau feciori, sau holde, pentru Numele Meu, va primi însutit, şi va moşteni viaţa veşnică.

Marc 10.29-30;Luc 18.29-30;

³⁰Dar mulţi din cei dintâi vor fi cei din urmă, şi mulţi din cei din urmă vor fi cei dintâi.

Mat 20.16;Mat 21.31-32;Marc 10.31;Luc 13.30;

Pilda lucrătorilor viei.

1 3 6 9 12 15 18 < 20 > 24 27 28

¹Fiindcă Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un gospodar, care a ieşit dis-de-dimineaţă, să-şi tocmească lucrători la vie.

²S-a învoit cu lucrătorii cu câte un leu pe zi, şi i-a trimis la vie.

³A ieşit pe la ceasul al treilea, şi a văzut pe alţii stând în piaţă fără lucru.

⁴"Duceţi-vă şi voi în via mea", le-a zis el, "şi vă voi da ce va fi cu dreptul." Şi s-au dus.

⁵A ieşit iarăşi pe la ceasul al şaselea şi al nouălea, şi a făcut la fel.

⁶Când a ieşit pe la ceasul al unsprezecelea, a găsit pe alţii stând în piaţă, şi le-a zis: "De ce staţi aici toată ziua fără lucru?"

⁷Ei i-au răspuns: "Pentru că nu ne-a tocmit nimeni." "Duceţi-vă şi voi în via mea", le-a zis el, "şi veţi primi ce va fi cu dreptul."

⁸Seara, stăpânul viei a zis ispravnicului său: "Cheamă pe lucrători, şi dă-le plata, începând de la cei de pe urmă, până la cei dintâi.

⁹Cei din ceasul al unsprezecelea au venit, şi au luat fiecare câte un leu.

¹⁰Când au venit cei dintâi, socoteau că vor primi mai mult; dar au primit şi ei tot câte un leu de fiecare.

¹¹După ce au primit banii, cârteau împotriva gospodarului,

¹²şi ziceau: "Aceştia de pe urmă n-au lucrat decât un ceas, şi la plată i-ai făcut deopotrivă cu noi, care am suferit greul şi zăduful zilei."

¹³Drept răspuns, el a zis unuia dintre ei: "Prietene, ţie nu-ţi fac nici o nedreptate; nu te-ai tocmit cu mine cu un leu?

¹⁴Ia-ţi ce ţi se cuvine, şi pleacă. Eu vreau să plătesc şi acestuia din urmă ca şi ţie.

¹⁵Nu pot să fac ce vreau cu ce-i al meu? Ori este ochiul tău rău, fiindcă eu sunt bun?"

Rom 9.2;Deut 15.9;Prov 23.6;Mat 6.23;

¹⁶Tot aşa, cei din urmă vor fi cei dintâi, şi cei dintâi vor fi cei din urmă; pentru că mulţi sunt chemaţi, dar puţini sunt aleşi."

Mat 19.30;Mat 22.14;

Isus vesteşte moartea şi învierea Sa.

¹⁷Pe când Se suia Isus la Ierusalim, pe drum, a luat deoparte pe cei doisprezece ucenici, şi le-a zis:

Marc 10.32;Luc 18.31;Ioan 12.12;

¹⁸"Iată că ne suim la Ierusalim, şi Fiul omului va fi dat în mâinile preoţilor celor mai de seamă şi cărturarilor. Ei Îl vor osândi la moarte,

Mat 16.21;

¹⁹şi-L vor da în mâinile Neamurilor, ca să-L batjocorească, să-L bată şi să-L răstignească; dar a treia zi va învia."

Mat 27.2;Marc 15.1;Luc 23.1;Ioan 18.28;Fapt 3.13;

Cererea fiilor lui Zebedei.

²⁰Atunci mama fiilor lui Zebedei s-a apropiat de Isus împreună cu fiii ei, şi I s-a închinat, vrând să-I facă o cerere.

Marc 10.35;Mat 4.21;

²¹El a întrebat-o: "Ce vrei?" "Porunceşte", I-a zis ea, "ca, în Împărăţia Ta aceşti doi fii ai mei să şadă unul la dreapta şi altul la stânga Ta."

Mat 19.28;

²²Drept răspuns Isus a zis: "Nu ştiţi ce cereţi. Puteţi voi să beţi paharul pe care am să-l beau Eu, şi să fiţi botezaţi cu botezul cu care am să fiu botezat Eu?" "Putem", I-au zis ei.

Mat 26.39-42;Marc 14.36;Luc 22.42;Ioan 18.16;Luc 12.50;

²³Şi El le-a răspuns: "Este adevărat că veţi bea paharul Meu, şi veţi fi botezaţi cu botezul cu care am să fiu botezat Eu: dar a şedea la dreapta şi la stânga Mea, nu atârnă de Mine s-o dau, ci este păstrată pentru aceia pentru care a fost pregătită de Tatăl Meu."

Fapt 12.2;Rom 8.17;2Cor 1.7;

²⁴Cei zece, când au auzit, s-au mâniat pe cei doi fraţi.

Marc 10.41;Luc 22.24-25;

²⁵Isus i-a chemat, şi le-a zis: "Ştiţi că domnitorii Neamurilor domnesc peste ele, şi mai marii lor le poruncesc cu stăpânire.

²⁶Între voi să nu fie aşa. Ci oricare va vrea să fie mare între voi, să fie slujitorul vostru;

1Pet 5.3;Mat 23.11;Marc 9.35;Marc 10.43;

²⁷şi oricare va vrea să fie cel dintâi între voi, să vă fie rob.

Mat 18.4;

²⁸Pentru că nici Fiul omului n-a venit să I se slujească, ci El să slujească şi să-Şi dea viaţa ca răscumpărare pentru mulţi."

Ioan 13.4;Filip 2.7;Luc 22.27;Ioan 13.14;Isa 53.10-11;Dan 9.24-26;Ioan 11.51-52;1Tim 2.6;Tit 2.14;1Pet 1.19;Mat 26.28;Rom 5.15-19;Evr 9.28;

Doi orbi vindecaţi la Ierihon.

²⁹Când au ieşit din Ierihon, o mare gloată a mers după Isus.

Marc 10.46;Luc 18.35;

³⁰Şi doi orbi şedeau lângă drum. Ei au auzit că trece Isus, şi au început să strige: "Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!"

Mat 9.27;

³¹Gloata îi certa să tacă. Dar ei mai tare strigau: "Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!"

³²Isus S-a oprit, i-a chemat, şi le-a zis: "Ce vreţi să vă fac?"

³³"Doamne", I-au zis ei, "să ni se deschidă ochii!"

³⁴Lui Isus I s-a făcut milă de ei, S-a atins de ochii lor, şi îndată orbii şi-au căpătat vederea, şi au mers după El.

Intrarea lui Isus în Ierusalim.

1 3 6 9 12 15 18 < 21 > 23 24 27 28

¹Când s-au apropiat de Ierusalim şi au ajuns la Betfaghe, înspre muntele Măslinilor, Isus a trimis doi ucenici,

Marc 11.1;Luc 19.29;Zah 14.14;

²şi le-a zis: "Duceţi-vă în satul dinaintea voastră: în el veţi găsi îndată o măgăriţă legată, şi un măgăruş împreună cu ea; dezlegaţi-i şi aduceţi-i la Mine.

³Dacă vă va zice cineva ceva, să spuneţi că Domnul are trebuinţă de ei. Şi îndată îi va trimite."

⁴Dar toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul, care zice:

⁵"Spuneţi fiicei Sionului: "Iată, Împăratul tău vine la tine, blând şi călare pe un măgar, pe un măgăruş, mânzul unei măgăriţe."

Isa 62.11;Zah 9.9;Ioan 12.15;

⁶Ucenicii s-au dus, şi au făcut cum le poruncise Isus.

Marc 11.4;

⁷Au adus măgăriţa şi măgăruşul, şi-au pus hainele peste ei, şi El a şezut deasupra.

2Împ 9.13;

⁸Cei mai mulţi din norod îşi aşterneau hainele pe drum; alţii tăiau ramuri din copaci, şi le presărau pe drum.

Lev 23.40;Ioan 12.13;

⁹Noroadele care mergeau înaintea lui Isus şi cele ce veneau în urmă, strigau: "Osana Fiul lui David! Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului! Osana în cerurile prea înalte!"

Ps 118.25;Ps 118.26;Mat 23.39;

Gonirea vânzătorilor din Templu.

¹⁰Când a intrat în Ierusalim, toată cetatea s-a pus în mişcare, şi fiecare zicea: "Cine este acesta?"

Marc 11.15;Luc 19.45;Ioan 2.13-15;

¹¹"Este Isus, Proorocul, din Nazaretul Galileii", răspundeau noroadele.

Mat 2.23;Luc 7.16;Ioan 6.14;Ioan 7.40;Ioan 9.17;

¹²Isus a intrat în Templul lui Dumnezeu. A dat afară pe toţi cei ce vindeau şi cumpărau în Templu, a răsturnat mesele schimbătorilor de bani şi scaunele celor ce vindeau porumbei,

Marc 11.11;Luc 19.45;Ioan 2.15;Deut 14.25;

¹³şi le-a zis: "Este scris: "Casa Mea se va chema o casă de rugăciune." Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tâlhari."

Isa 56.7;Ier 7.11;Marc 11.17;Luc 19.46;

¹⁴Nişte orbi şi şchiopi au venit la El în Templu, şi El i-a vindecat.

¹⁵Dar preoţii cei mai de seamă şi cărturarii, când au văzut minunile pe care le făcea, şi pe copii strigând în Templu şi zicând: "Osana, Fiul lui David!" s-au umplut de mânie.

¹⁶Şi I-au zis: "Auzi ce zic aceştia?" "Da", le-a răspuns Isus. "Oare n-aţi citit niciodată cuvintele acestea: "Tu ai scos laude din gura pruncilor şi din gura celor ce sug?"

Ps 8.2;

¹⁷Şi, lăsându-i, a ieşit afară din cetate, şi S-a îndreptat spre Betania, şi a mas acolo.

Marc 11.11;Ioan 11.18;

Blestemarea smochinului.

¹⁸Dimineaţa, pe când Se întorcea în cetate, I-a fost foame.

Marc 11.12;

¹⁹A văzut un smochin lângă drum, şi S-a apropiat de el; dar n-a găsit decât frunze, şi i-a zis: "De acum încolo în veac să nu mai dea rod din tine!" Şi pe dată smochinul s-a uscat.

Marc 11.13;

²⁰Ucenicii, când au văzut acest lucru, s-au mirat, şi au zis: "Cum de s-a uscat smochinul acesta într-o clipă?"

Marc 11.20;

²¹Drept răspuns, Isus le-a zis: "Adevărat vă spun că, dacă veţi avea credinţă şi nu vă veţi îndoi, veţi face nu numai ce s-a făcut smochinului acestuia; ci chiar dacă aţi zice muntelui acestuia: "Ridică-te de aici, şi aruncă-te în mare", se va face.

Mat 17.20;Luc 17.6;Iac 1.6;1Cor 13.2;

²²Tot ce veţi cere cu credinţă, prin rugăciune, veţi primi.

Mat 7.7;Marc 11.24;Luc 11.9;Iac 5.16;Ioan 3.22;Ioan 5.15;

Puterea lui Isus. - Pilda celor doi fii.

²³Isus S-a dus în Templu; şi, pe când învăţa norodul, au venit la El preoţii cei mai de seamă şi bătrânii norodului, şi I-au zis: "Cu ce putere faci Tu lucrurile acestea, şi cine Ţi-a dat puterea aceasta?"

Marc 11.27;Luc 20.1;Ex 2.14;Fapt 4.7;Fapt 7.27;

²⁴Drept răspuns, Isus le-a zis: "Vă voi pune şi Eu o întrebare; şi dacă-Mi veţi răspunde la ea, vă voi spune şi Eu cu ce putere fac aceste lucruri.

²⁵Botezul lui Ioan de unde venea? Din cer, sau de la oameni?" Dar ei vorbeau între ei şi ziceau: "Dacă vom răspunde: "Din cer", ne va spune: "Atunci de ce nu l-aţi crezut?"

²⁶Şi dacă vom răspunde: "De la oameni", ne temem de norod, pentru că toţi socotesc pe Ioan drept prooroc."

Mat 14.5;Marc 6.20;Luc 20.6;

²⁷Atunci au răspuns lui Isus: "Nu ştim!" Şi El, la rândul Lui, le-a zis: "Nici Eu nu vă voi spune cu ce putere fac aceste lucruri.

²⁸Ce credeţi? Un om avea doi feciori; şi s-a dus la cel dintâi, şi i-a zis: "Fiule, du-te astăzi de lucrează în via mea!"

²⁹"Nu vreau", i-a răspuns el. În urmă, i-a părut rău, şi s-a dus.

³⁰S-a dus şi la celălalt, şi i-a spus tot aşa. Şi fiul acesta a răspuns: "Mă duc, doamne!" Şi nu s-a dus.

³¹Care din amândoi a făcut voia tatălui său?" "Cel dintâi", au răspuns ei. Şi Isus le-a zis: "Adevărat vă spun că vameşii şi curvele merg înaintea voastră în Împărăţia lui Dumnezeu.

Luc 7.29-50;

³²Fiindcă Ioan a venit la voi umblând în calea neprihănirii, şi nu l-aţi crezut. Dar vameşii şi curvele l-au crezut: şi, măcar că aţi văzut lucrul acesta, nu v-aţi căit în urmă ca să-l credeţi.

Mat 3.1;Luc 3.12-13;

Pilda vierilor.

³³Ascultaţi o altă pildă. Era un om, un gospodar, care a sădit o vie. A împrejmuit-o cu un gard, a săpat un teasc în ea, şi a zidit un turn. Apoi a dat-o unor vieri, şi a plecat în altă ţară.

Ps 80.9;Cânt 8.11;Isa 5.1;Ier 2.21;Marc 12.1;Luc 20.9;Mat 25.14-15;

³⁴Când a venit vremea roadelor, a trimis pe robii săi la vieri, ca să ia partea lui de rod.

Cânt 8.11-12;

³⁵Vierii au pus mâna pe robii lui, şi pe unul l-au bătut, pe altul l-au omorât, iar pe altul l-au ucis cu pietre.

2Cron 24.21;2Cron 36.16;Neem 9.26;Mat 5.12;Mat 23.34-37;Fapt 7.52;1Tes 2.15;Evr 11.36-37;

³⁶A mai trimis alţi robi, mai mulţi decât cei dintâi; şi vierii i-au primit la fel.

³⁷La urmă, a trimis la ei pe fiul său, zicând: "Vor primi cu cinste pe fiul meu!"

³⁸Dar vierii, când au văzut pe fiul, au zis între ei: "Iată moştenitorul; veniţi să-l omorâm şi să punem stăpânire pe moştenirea lui."

Ps 2.8;Evr 1.2;Ps 2.2;Mat 26.3;Mat 27.1;Ioan 11.53;Fapt 4.27;

³⁹Şi au pus mâna pe el, l-au scos afară din vie şi l-au omorât.

Mat 26.50;Marc 14.46;Luc 22.54;Ioan 18.12;Fapt 2.23;

⁴⁰Acum, când va veni stăpânul viei, ce va face el vierilor acelora?

⁴¹Ei I-au răspuns: "Pe ticăloşii aceia ticălos îi va pierde, şi via o va da altor vieri, care-i vor da roadele la vremea lor."

Luc 20.16;Luc 21.24;Evr 2.3;Fapt 13.46;Fapt 15.7;Fapt 18.6;Fapt 38.28;Rom 9.10-11;

⁴²Isus le-a zis: "N-aţi citit niciodată în Scripturi că: "Piatra, pe care au lepădat-o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului; Domnul a făcut acest lucru, şi este minunat în ochii noştri?"

Ps 118.22;Isa 28.16;Marc 12.10;Luc 20.17;Fapt 4.11;Efes 2.20;1Pet 2.6-7;

⁴³De aceea, vă spun că Împărăţia lui Dumnezeu va fi luată de la voi, şi va fi dată unui neam, care va aduce roadele cuvenite.

Mat 8.12;

⁴⁴Cine va cădea peste piatra aceasta, va fi zdrobit de ea; iar pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera."

Isa 8.14-15;Zah 12.3;Luc 20.18;Rom 9.33;1Pet 2.8;Isa 60.12;Dan 2.44;

⁴⁵După ce au auzit pildele Lui, preoţii cei mai de seamă şi Fariseii au înţeles că Isus vorbeşte despre ei,

⁴⁶şi căutau să-L prindă; dar se temeau de noroade, pentru că ele îl socoteau drept prooroc.

Mat 21.11;Luc 7.16;Ioan 7.40;

Pilda nunţii fiului de împărat.

1 3 6 9 12 15 18 < 22 > 24 27 28

¹Isus a luat cuvântul, şi le-a vorbit iarăşi în pilde. Şi a zis:

Luc 14.16;Apoc 19.7-9;

²"Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un împărat, care a făcut nuntă fiului său.

³A trimis pe robii săi să cheme pe cei poftiţi la nuntă; dar ei n-au vrut să vină.

⁴A trimis iarăşi alţi robi, şi le-a zis: "Spuneţi celor poftiţi: "Iată că am gătit ospăţul meu; juncii şi vitele mele cele îngrăşate au fost tăiate; toate sunt gata, veniţi la nuntă."

Prov 9.3-5;

⁵Dar ei, fără să le pese de poftirea lui, au plecat: unul la holda lui, şi altul la negustoria lui.

⁶Ceilalţi au pus mâna pe robi, şi-au bătut joc de ei, şi i-au omorât.

⁷Când a auzit împăratul s-a mâniat; a trimis oştile sale, a nimicit pe ucigaşii aceia, şi le-a ars cetatea.

Dan 9.26;Luc 19.27;

⁸Atunci a zis robilor săi: "Nunta este gata; dar cei poftiţi n-au fost vrednici de ea.

Mat 10.11-13;Fapt 13.46;

⁹Duceţi-vă dar la răspântiile drumurilor, şi chemaţi la nuntă pe toţi aceia pe care-i veţi găsi."

¹⁰Robii au ieşit la răspântii, au strâns pe toţi pe care i-au găsit, şi buni şi răi, şi odaia ospăţului de nuntă s-a umplut de oaspeţi.

Mat 13.38-47;

¹¹Împăratul a intrat să-şi vadă oaspeţii; şi a zărit acolo pe un om, care nu era îmbrăcat în haina de nuntă.

2Cor 5.3;Efes 4.24;Col 3.10-12;Apoc 3.4;Apoc 16.15;Apoc 19.8;

¹²"Prietene", i-a zis el, "cum ai intrat aici fără să ai haină de nuntă?" Omul acela a amuţit.

¹³Atunci împăratul a zis slujitorilor săi: "Legaţi-i mâinile şi picioarele, şi luaţi-l şi aruncaţi-l în întunericul de afară; acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor.

Mat 8.12;

¹⁴Căci mulţi sunt chemaţi, dar puţini sunt aleşi."

Mat 20.16;

Birul.

¹⁵Atunci Fariseii s-au dus şi s-au sfătuit cum să prindă pe Isus cu vorba.

Marc 12.13;Luc 20.20;

¹⁶Au trimis la El pe ucenicii lor împreună cu Irodianii, care I-au zis: "Învăţătorule, ştim că eşti adevărat, şi că înveţi pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr, fără să-Ţi pese de nimeni, pentru că nu cauţi la faţa oamenilor.

¹⁷Spune-ne dar, ce crezi? Se cade să plătim bir Cezarului sau nu?"

¹⁸Isus, care le cunoştea vicleşugul, a răspuns: "Pentru ce Mă ispitiţi, făţarnicilor?

¹⁹Arătaţi-Mi banul birului." Şi ei I-au adus un ban (Greceşte: dinar.).

²⁰El i-a întrebat: "Chipul acesta şi slovele scrise pe el, ale cui sunt?"

²¹"Ale Cezarului", I-au răspuns ei. Atunci El le-a zis: "Daţi dar Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!"

Mat 17.25;Rom 13.7;

²²Miraţi de cuvintele acestea, ei L-au lăsat, şi au plecat."

Despre înviere.

²³În aceeaşi zi, au venit la Isus Saducheii, care zic că nu este înviere. Ei I-au pus următoarea întrebare:

Marc 12.18;Luc 20.27;Fapt 23.8;

²⁴"Învăţătorule, Moise a zis: "Dacă moare cineva fără să aibă copii, fratele lui să ia pe nevasta fratelui său, şi să-i ridice urmaş."

Deut 25.5;

²⁵Erau dar la noi şapte fraţi. Cel dintâi s-a însurat, şi a murit; şi, fiindcă n-avea copii, a lăsat fratelui său pe nevasta lui.

²⁶Tot aşa şi al doilea, şi al treilea, până la al şaptelea.

²⁷La urmă, după ei toţi, a murit şi femeia.

²⁸La înviere, nevasta căruia din cei şapte va fi ea? Fiindcă toţi au avut-o de nevastă.

²⁹Drept răspuns, Isus le-a zis: "Vă rătăciţi! Pentru că nu cunoaşteţi nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.

Ioan 20.9;

³⁰Căci la înviere, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor fi ca îngerii lui Dumnezeu în cer.

1Ioan 3.2;

³¹Cât priveşte învierea morţilor, oare n-aţi citit ce vi s-a spus de Dumnezeu, când zice:

³²"Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac, şi Dumnezeul lui Iacov?" Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi ci al celor vii."

Ex 3.6-16;Marc 12.26;Luc 20.37;Fapt 7.32;Evr 11.16;

³³Noroadele, care ascultau, au rămas uimite de învăţătura lui Isus.

Mat 7.28;

Porunca cea mai mare.

³⁴Când au auzit Fariseii că Isus a astupat gura Saducheilor, s-au strâns la un loc.

Marc 12.28;

³⁵Şi unul din ei, un învăţător al Legii, ca să-L ispitească, I-a pus întrebarea următoare:

Luc 10.25;

³⁶"Învăţătorule, care este cea mai mare poruncă din Lege?"

³⁷Isus i-a răspuns: "Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, şi cu tot cugetul tău."

Deut 6.5;Deut 10.12;Deut 30.6;Luc 10.27;

³⁸"Aceasta este cea dintâi, şi cea mai mare poruncă.

³⁹Iar a doua, asemenea ei, este: "Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi."

Lev 19.18;Mat 19.19;Marc 12.31;Luc 10.27;Rom 13.9;Gal 5.14;Iac 2.8;

⁴⁰În aceste două porunci se cuprinde toată Legea şi Proorocii."

Mat 7.12;1Tim 1.5;

Al cui fiu este Hristosul ?.

⁴¹Pe când erau strânşi la un loc Fariseii, Isus i-a întrebat:

Marc 12.35;Luc 20.41;

⁴²Ce credeţi voi despre Hristos? Al cui fiu este?" "Al lui David", I-au răspuns ei.

⁴³Şi Isus le-a zis: "Cum atunci David, fiind insuflat de Duhul, Îl numeşte Domn, când zice:

⁴⁴"Domnul a zis Domnului Meu: "Şezi la dreapta Mea, până voi pune pe vrăjmaşii Tăi sub picioarele Tale?

Ps 110.1;Fapt 2.34;1Cor 15.25;Evr 1.13;Evr 10.12-13;

⁴⁵Deci, dacă David Îl numeşte Domn, cum este El fiul lui?"

⁴⁶Nimeni nu I-a putut răspunde un cuvânt. Şi, din ziua aceea, n-a îndrăznit nimeni să-I mai pună întrebări.

Luc 14.6;Marc 12.34;Luc 20.40;

Isus mustră pe cărturari şi Farisei.

1 3 6 9 12 15 18 21 < 23 > 27 28

¹Atunci Isus, pe când cuvânta gloatelor şi ucenicilor Săi,

²a zis: "Cărturarii şi Fariseii şed pe scaunul lui Moise.

Neem 8.4-8;Mal 2.7;Marc 12.38;Luc 20.45;

³Deci toate lucrurile, pe care vă spun ei să le păziţi, păziţi-le şi faceţi-le; dar după faptele lor să nu faceţi. Căci ei zic, dar nu fac.

Rom 2.19;

⁴Ei leagă sarcini grele şi cu anevoie de purtat, şi le pun pe umerii oamenilor, dar ei nici cu degetul nu vor să le mişte.

Luc 11.46;Fapt 15.10;Gal 6.13;

⁵Toate faptele lor le fac pentru ca să fie văzuţi de oameni. Astfel, îşi fac filacteriile late, îşi fac poalele veşmintelor cu ciucuri lungi;

Mat 6.1-16;Num 15.38;Deut 6.8;Deut 22.12;Prov 3.3;

⁶umblă după locurile dintâi la ospeţe, şi după scaunele dintâi în sinagogi;

Marc 12.38-39;Luc 11.43;Luc 20.46;3Ioan 9;

⁷le place să le facă oamenii plecăciuni prin pieţe, şi să le zică: "Rabi! Rabi!"

⁸Voi să nu vă numiţi Rabi! Fiindcă Unul singur este Învăţătorul vostru: Hristos, şi voi toţi sunteţi fraţi.

Iac 3.1;2Cor 1.24;1Pet 5.3;Mal 1.6;

⁹Şi "Tată" să nu numiţi pe nimeni pe pământ; pentru că Unul singur este Tatăl vostru: Acela care este în ceruri.

¹⁰Să nu vă numiţi "Dascăli"; căci Unul singur este Dascălul vostru: Hristosul.

¹¹Cel mai mare dintre voi să fie slujitorul vostru.

Mat 20.26-27;

¹²Oricine se va înălţa, va fi smerit; şi oricine se va smeri, va fi înălţat.

Iov 22.29;Prov 15.33;Prov 29.23;Luc 14.11;Luc 18.14;Iac 4.6;1Pet 5.5;

Nelegiuirile cărturarilor şi Fariseilor.

¹³Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentru că voi închideţi oamenilor Împărăţia cerurilor: nici voi nu intraţi în ea, şi nici pe cei ce vor să intre, nu-i lăsaţi să intre.

Luc 11.52;

¹⁴Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentru că voi mâncaţi casele văduvelor, în timp ce, de ochii lumii, faceţi rugăciuni lungi; de aceea veţi lua o mai mare osândă.

¹⁵Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentru că voi înconjuraţi marea şi pământul, ca să faceţi un tovarăş de credinţă; şi, după ce a ajuns tovarăş de credinţă, faceţi din el un fiu al gheenei, de două ori mai rău decât sunteţi voi înşivă.

¹⁶Vai de voi, povăţuitori orbi, care ziceţi: "Dacă jură cineva pe Templu, nu este nimic; dar dacă jură pe aurul Templului, este legat de jurământul lui."

Mat 15.14;Mat 23.24;Mat 5.33-34;

¹⁷Nebuni şi orbi! Care este mai mare: aurul sau Templul, care sfinţeşte aurul?

Ex 30.29;

¹⁸"Dacă jură cineva pe altar, nu este nimic", "dar dacă jură pe darul de pe altar, este legat de jurământul lui."

¹⁹Nebuni şi orbi! Care este mai mare: darul, sau altarul, care sfinţeşte darul?

Ex 29.37;

²⁰Deci, cine jură pe altar, jură pe el şi pe tot ce este deasupra lui;

²¹cine jură pe Templu, jură pe el şi pe Cel ce locuieşte în el;

1Împ 8.13;2Cron 6.2;Ps 26.8;Ps 132.14;

²²şi cine jură pe cer, jură pe scaunul de domnie al lui Dumnezeu şi pe Cel ce stă pe el."

Ps 11.4;Mat 5.34;Fapt 7.49;

²³Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentru că voi daţi zeciuială din izmă, din mărar şi din chimen, şi lăsaţi nefăcute cele mai însemnate lucruri din Lege: dreptatea, mila şi credincioşia; pe acestea trebuia să le faceţi, şi pe acelea să nu le lăsaţi nefăcute.

Luc 11.42;1Sam 15.22;Osea 6.6;Mic 6.8;Mat 9.13;Mat 12.7;

²⁴Povăţuitori orbi, care strecuraţi ţânţarul şi înghiţiţi cămila!

²⁵Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentru că voi curăţiţi partea de afară a paharului şi a blidului, dar înăuntru sunt pline de răpire şi de necumpătare.

Marc 7.4;Luc 11.39;

²⁶Fariseu orb! Curăţă întâi partea dinăuntru a paharului şi a blidului, pentru ca şi partea de afară să fie curată.

²⁷Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentru că voi sunteţi ca mormintele văruite, care, pe dinafară se arată frumoase, iar pe dinăuntru sunt pline de oasele morţilor şi de orice fel de necurăţenie.

Luc 11.44;Fapt 23.3;

²⁸Tot aşa şi voi, pe dinafară vă arătaţi neprihăniţi oamenilor, dar pe dinăuntru sunteţi plini de făţărnicie şi de fărădelege.

²⁹Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentru că voi zidiţi mormintele proorocilor, împodobiţi gropile celor neprihăniţi,

Luc 11.47;

³⁰şi ziceţi: Dacă am fi trăit noi în zilele părinţilor noştri, nu ne-am fi unit cu ei la vărsarea sângelui proorocilor.

³¹Prin aceasta mărturisiţi despre voi înşivă că sunteţi fiii celor ce au omorât pe prooroci.

Fapt 7.51-52;1Tes 2.16;

³²Voi dar umpleţi măsura părinţilor voştri!

Gen 15.16;1Tes 2.16;

³³Şerpi, pui de năpârci! Cum veţi scăpa de pedeapsa gheenei?

Mat 3.7;Mat 12.34;

³⁴De aceea, iată, vă trimit prooroci, înţelepţi şi cărturari. Pe unii din ei îi veţi omorî şi răstigni, pe alţii îi veţi bate în sinagogile voastre, şi-i veţi prigoni din cetate în cetate;

Mat 21.34-35;Luc 11.49;Fapt 5.40;Fapt 7.58-59;Fapt 22.19;Mat 10.17;2Cor 11.24-25;

³⁵ca să vină asupra voastră tot sângele nevinovat, care a fost vărsat pe pământ, de la sângele neprihănitului Abel până la sângele lui Zaharia, fiul lui Barachia, pe care l-aţi omorât între Templu şi altar.

Apoc 18.24;Gen 4.8;1Ioan 3.12;2Cron 24.20-21;

³⁶Adevărat vă spun, că toate acestea vor veni peste neamul acesta.

Pedeapsa Ierusalimului.

³⁷Ierusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci şi ucizi cu pietre pe cei trimişi la tine! De câte ori am vrut să strâng pe copiii tăi cum îşi strânge găina puii sub aripi, şi n-aţi vrut!

Luc 13.34;2Cron 24.21;Deut 32.11-12;Ps 17.8;Ps 91.4;

³⁸Iată că vi se lasă casa pustie;

³⁹căci vă spun că de acum încolo nu Mă veţi mai vedea până când veţi zice: "Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului!"

Ps 118.26;Mat 21.9;

Dărâmarea Ierusalimului.

1 3 6 9 12 15 18 21 < 24 > 26 27 28

¹La ieşirea din Templu, pe când mergea Isus, ucenicii Lui s-au apropiat de El ca să-I arate clădirile Templului.

Marc 13.1;Luc 21.5;

²Dar Isus le-a zis: "Vedeţi voi toate aceste lucruri? Adevărat vă spun că nu va rămâne aici piatră pe piatră, care să nu fie dărâmată."

1Împ 9.7;Ier 26.18;Mic 3.12;Luc 19.44;

³El a şezut jos pe muntele Măslinilor. Şi ucenicii Lui au venit la El la o parte, şi I-au zis: "Spune-ne, când se vor întâmpla aceste lucruri? Şi care va fi semnul venirii Tale şi al sfârşitului veacului acestuia?"

Marc 13.3;1Tes 5.1;

⁴Drept răspuns, Isus le-a zis: "Băgaţi de seamă să nu vă înşele cineva.

Efes 5.6;Col 2.8-18;2Tes 2.3;1Ioan 4.1;

⁵Fiindcă vor veni mulţi în Numele Meu, şi vor zice: "Eu sunt Hristosul!" Şi vor înşela pe mulţi.

Ier 14.14;Ier 23.21-25;Mat 24.24;Ioan 5.43;Mat 24.11;

⁶Veţi auzi de războaie şi veşti de războaie: vedeţi să nu vă spăimântaţi, căci toate aceste lucruri trebuie să se întâmple. Dar sfârşitul tot nu va fi atunci.

⁷Un neam se va scula împotriva altui neam, şi o împărăţie împotriva altei împărăţii; şi, pe alocuri, vor fi cutremure de pământ, foamete şi ciumă.

2Cron 15.6;Isa 19.2;Hag 2.22;Zah 14.13;

⁸Dar toate aceste lucruri nu vor fi decât începutul durerilor.

⁹Atunci vă vor da să fiţi chinuiţi, şi vă vor omorî; şi veţi fi urâţi de toate neamurile pentru Numele Meu.

Mat 10.17;Marc 13.9;Luc 21.12;Ioan 15.20;Ioan 16.2;Fapt 4.2-3;Fapt 7.59;Fapt 12.1;1Pet 4.16;Apoc 2.10-13;

¹⁰Atunci mulţi vor cădea, se vor vinde unii pe alţii, şi se vor urî unii pe alţii.

Mat 11.6;Mat 13.57;2Tim 1.15;2Tim 4.10-16;

¹¹Se vor scula mulţi prooroci mincinoşi, şi vor înşela pe mulţi.

Mat 7.15;Fapt 20.29;2Pet 2.1;1Tim 4.1;Mat 24.5-24;

¹²Şi, din pricina înmulţirii fărădelegii, dragostea celor mai mulţi se va răci.

¹³Dar cine va răbda până la sfârşit, va fi mântuit.

Mat 10.22;Marc 13.13;Evr 3.6-14;Apoc 2.10;

¹⁴Evanghelia aceasta a Împărăţiei va fi propovăduită în toată lumea, ca să slujească de mărturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfârşitul.

Mat 4.23;Mat 9.35;Rom 10.18;Col 1.6-23;

Pustiirea Ierusalimului şi venirea Fiului omului.

¹⁵De aceea, când veţi vedea "urâciunea pustiirii", despre care a vorbit proorocul Daniel, "aşezată în locul sfânt" - cine citeşte să înţeleagă! -

Marc 13.14;Luc 21.20;Dan 9.27;Dan 12.11;Dan 9.23-25;

¹⁶atunci, cei ce vor fi în Iudea, să fugă la munţi;

¹⁷cine va fi pe acoperişul casei, să nu se pogoare să-şi ia lucrurile din casă;

¹⁸şi cine va fi la câmp, să nu se întoarcă să-şi ia haina.

¹⁹Vai de femeile, care vor fi însărcinate şi de cele ce vor da ţâţă în zilele acelea!

Luc 23.29;

²⁰Rugaţi-vă ca fuga voastră să nu fie iarna, nici într-o zi de Sabat.

²¹Pentru că atunci va fi un necaz aşa de mare, cum n-a fost niciodată de la începutul lumii până acum, şi nici nu va mai fi.

Dan 9.26;Dan 12.1;Ioel 2.2;

²²Şi dacă zilele acelea n-ar fi fost scurtate, nimeni n-ar scăpa; dar, din pricina celor aleşi, zilele acelea vor fi scurtate.

Isa 65.8-9;Zah 14.2-3;

²³Atunci dacă vă va spune cineva: "Iată, Hristosul este aici, sau acolo", să nu-l credeţi.

Marc 13.21;Luc 17.23;Luc 21.8;

²⁴Căci se vor scula Hristoşi mincinoşi şi prooroci mincinoşi; vor face semne mari şi minuni, până acolo încât să înşele, dacă va fi cu putinţă, chiar şi pe cei aleşi.

Deut 13.1;Mat 24.5-11;2Tes 2.9-11;Apoc 13.13;Iona 6.37;Iona 10.28-29;Rom 8.28-30;2Tim 2.19;

²⁵Iată, că v-am spus mai dinainte.

²⁶Deci, dacă vă vor zice: "Iată-L în pustie", să nu vă duceţi acolo! "Iată-L în odăiţe ascunse", să nu credeţi.

²⁷Căci, cum iese fulgerul de la răsărit şi se vede până la apus, aşa va fi şi venirea Fiului omului.

Luc 17.24;

²⁸Oriunde va fi stârvul (Sau: hoit, mortăciune.), acolo se vor aduna vulturii.

Iov 39.30;Luc 17.37;

²⁹Îndată după acele zile de necaz, "soarele se va întuneca, luna nu-şi va mai da lumina ei, stelele vor cădea din cer, şi puterile cerurilor vor fi clătinate."

Dan 7.11-12;Isa 13.10;Ezec 32.7;Ioel 2.10-31;Ioel 3.15;Amos 5.20;Amos 8.9;Marc 13.24;Luc 21.25;Fapt 2.20;Apoc 6.12;

³⁰Atunci se va arăta în cer semnul Fiului omului, toate seminţiile pământului se vor boci, şi vor vedea pe Fiul omului venind pe norii cerului cu putere şi cu o mare slavă.

Dan 7.13;Zah 12.12;Mat 16.27;Marc 13.26;Apoc 1.7;

³¹El va trimite pe îngerii Săi cu trâmbiţa răsunătoare, şi vor aduna pe aleşii Lui din cele patru vânturi, de la o margine a cerurilor până la cealaltă.

Mat 13.41;1Cor 15.52;1Tes 4.16;

³²De la smochin învăţaţi pilda lui: Când îi frăgezeşte şi înfrunzeşte mlădiţa, ştiţi că vara este aproape.

Luc 21.29;Iac 5.9;

³³Tot aşa, şi voi, când veţi vedea toate aceste lucruri, să ştiţi că Fiul omului este aproape, este chiar la uşi.

³⁴Adevărat vă spun că, nu va trece neamul acesta până se vor întâmpla toate aceste lucruri.

Mat 16.28;Mat 23.36;Marc 13.30;Luc 21.32;

³⁵Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.

Ps 102.26;Isa 51.6;Ier 31.35-36;Mat 5.18;Marc 13.31;Luc 21.23;Evr 1.11;

Îndemn la veghere.

³⁶Despre ziua aceea şi despre ceasul acela, nu ştie nimeni: nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl.

Marc 13.32;Fapt 1.7;1Tes 5.2;2Pet 3.10;Zah 14.7;

³⁷Cum s-a întâmplat în zilele lui Noe, aidoma se va întâmpla şi la venirea Fiului omului.

³⁸În adevăr, cum era în zilele dinainte de potop, când mâncau şi beau, se însurau şi se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie,

Gen 6.3-5;Gen 7.5;Luc 17.26;1Pet 3.20;

³⁹şi n-au ştiut nimic, până când a venit potopul şi i-a luat pe toţi, tot aşa va fi şi la venirea Fiului omului.

⁴⁰Atunci, din doi bărbaţi care vor fi la câmp, unul va fi luat şi altul va fi lăsat.

Luc 17.34;

⁴¹Din două femei care vor măcina la moară, una va fi luată şi alta va fi lăsată.

⁴²Vegheaţi dar, pentru că nu ştiţi în ce zi va veni Domnul vostru.

Mat 25.13;Marc 13.33;Luc 21.36;

⁴³Să ştiţi că, dacă ar şti stăpânul casei la ce strajă din noapte va veni hoţul, ar veghea şi n-ar lăsa să-i spargă casa.

Luc 12.39;1Tes 5.2;2Pet 3.10;Apoc 3.3;Apoc 16.15;

⁴⁴De aceea, şi voi fiţi gata; căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gândiţi.

Mat 25.13;1Tes 5.6;

⁴⁵Care este deci robul credincios şi înţelept, pe care l-a pus stăpânul său peste ceata slugilor sale, ca să le dea hrana la vremea hotărâtă?

Luc 12.42;Fapt 20.28;1Cor 4.2;Evr 3.5;

⁴⁶Ferice de robul acela, pe care stăpânul său, la venirea lui, îl va găsi făcând aşa!

Apoc 16.15;

⁴⁷Adevărat vă spun că îl va pune peste toate averile sale.

Mat 25.21-23;Luc 22.29;

⁴⁸Dar dacă este un rob rău, care zice în inima lui: "Stăpânul meu zăboveşte să vină!"

⁴⁹Dacă va începe să bată pe tovarăşii lui de slujbă, şi să mănânce şi să bea cu beţivii,

⁵⁰stăpânul robului aceluia va veni în ziua în care el nu se aşteaptă, şi în ceasul pe care nu-l ştie,

⁵¹îl va tăia în două, şi soarta lui va fi soarta făţarnicilor; acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor.

Mat 8.12;Mat 25.30;

Pilda celor zece fecioare.

1 3 6 9 12 15 18 21 < 25 > 27 28

¹Atunci Împărăţia cerurilor se va asemăna cu zece fecioare, care şi-au luat candelele, şi au ieşit în întâmpinarea mirelui.

Efes 5.29-30;Apoc 19.7;Apoc 21.2-9;

²Cinci din ele erau nechibzuite, şi cinci înţelepte.

³Cele nechibzuite, când şi-au luat candelele, n-au luat cu ele untdelemn;

⁴dar cele înţelepte, împreună cu candelele, au luat cu ele şi untdelemn în vase.

⁵Fiindcă mirele zăbovea, au aţipit toate, şi au adormit.

⁶La miezul nopţii, s-a auzit o strigare: "Iată mirele, ieşiţi-i în întâmpinare!"

Mat 24.31;1Tes 4.16;

⁷Atunci toate fecioarele acelea s-au sculat şi şi-au pregătit candelele.

Luc 12.35;

⁸Cele nechibzuite au zis celor înţelepte: "Daţi-ne din untdelemnul vostru, căci ni se sting candelele."

⁹Cele înţelepte le-au răspuns: "Nu; ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă nici vouă; ci mai bine duceţi-vă la cei ce vând untdelemn şi cumpăraţi-vă."

¹⁰Pe când se duceau ele să cumpere untdelemn, a venit mirele: cele ce erau gata, au intrat cu el în odaia de nuntă, şi s-a încuiat uşa.

¹¹Mai pe urmă, au venit şi celelalte fecioare, şi au zis: "Doamne, Doamne, deschide-ne!"

¹²Dar el, drept răspuns, le-a zis: "Adevărat vă spun, că nu vă cunosc!"

¹³Vegheaţi dar, căci nu ştiţi ziua, nici ceasul în care va veni Fiul omului.

Pilda talanţilor.

¹⁴Atunci Împărăţia cerurilor se va asemăna cu un om, care, când era să plece într-o altă ţară, a chemat pe robii săi, şi le-a încredinţat avuţia sa.

¹⁵Unuia i-a dat cinci talanţi, altuia doi, şi altuia unul: fiecăruia după puterea lui; şi a plecat.

¹⁶Îndată, cel ce primise cei cinci talanţi, s-a dus, i-a pus în negoţ, şi a câştigat cu ei alţi cinci talanţi.

¹⁷Tot aşa, cel ce primise cei doi talanţi, a câştigat şi el alţi doi cu ei.

¹⁸Cel ce nu primise decât un talant, s-a dus de a făcut o groapă în pământ şi a ascuns acolo banii stăpânului său.

¹⁹După multă vreme, stăpânul robilor acelora s-a întors şi le-a cerut socoteala.

²⁰Cel ce primise cei cinci talanţi, a venit, a adus alţi cinci talanţi, şi a zis: "Doamne, mi-ai încredinţat cinci talanţi; iată că am câştigat cu ei alţi cinci talanţi."

²¹Stăpânul său i-a zis: "Bine, rob bun şi credincios; ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpânului tău."

Mat 24.47;Mat 25.34-46;Luc 12.44;Luc 22.29-30;2Tim 2.12;Evr 12.2;1Pet 1.8;

²²Cel ce primise cei doi talanţi, a venit şi el, şi a zis: "Doamne, mi-ai încredinţat doi talanţi; iată că am câştigat cu ei alţi doi talanţi."

²³Stăpânul său i-a zis: "Bine, rob bun şi credincios; ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpânului tău!"

Mat 25.21;

²⁴Cel ce nu primise decât un talant, a venit şi el, şi a zis: "Doamne, am ştiut că eşti om aspru, care seceri de unde n-ai semănat, şi strângi de unde n-ai vânturat:

²⁵mi-a fost teamă, şi m-am dus de ţi-am ascuns talantul în pământ; iată-ţi ce este al tău!"

²⁶Stăpânul său i-a răspuns: "Rob viclean şi leneş! Ai ştiut că secer de unde n-am semănat, şi că strâng de unde n-am vânturat;

²⁷prin urmare se cădea ca tu să-mi fi dat banii la zarafi, şi, la venirea mea, eu mi-aş fi luat înapoi cu dobândă ce este al meu!

²⁸Luaţi-i dar talantul, şi daţi-l celui ce are zece talanţi.

²⁹Pentru că celui ce are, i se va da, şi va avea de prisos; dar de la cel ce n-are, se va lua şi ce are!

³⁰Iar pe robul acela netrebnic, aruncaţi-l în întunericul de afară: acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor.

Judecata viitoare.

³¹"Când va veni Fiul omului în slava Sa, cu toţi sfinţii îngeri, va şedea pe scaunul de domnie al slavei Sale.

³²Toate neamurile vor fi adunate înaintea Lui. El îi va despărţi pe unii de alţii cum desparte păstorul oile de capre;

Rom 14.10;2Cor 5.10;Apoc 20.12;Ezec 20.38;Ezec 34.17-20;Mat 13.49;

³³şi va pune oile la dreapta, iar caprele la stânga Lui.

³⁴Atunci Împăratul va zice celor de la dreapta Lui: "Veniţi binecuvântaţii Tatălui Meu de moşteniţi Împărăţia, care v-a fost pregătită de la întemeierea lumii.

³⁵Căci am fost flămând, şi Mi-aţi dat de mâncat; Mi-a fost sete, şi Mi-aţi dat de băut; am fost străin, şi M-aţi primit;

Isa 58.7;Ezec 18.7;Iac 1.27;Evr 13.2;3Ioan 5;

³⁶am fost gol, şi M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav, şi aţi venit să Mă vedeţi; am fost în temniţă, şi aţi venit pe la Mine."

³⁷Atunci cei neprihăniţi Îi vor răspunde: "Doamne, când Te-am văzut noi flămând, şi Ţi-am dat să mănânci? Sau fiindu-Ţi sete, şi Ţi-am dat de ai băut?

³⁸Când Te-am văzut noi străin, şi Te-am primit? Sau gol, şi Te-am îmbrăcat?

³⁹Când Te-am văzut noi bolnav sau în temniţă, şi am venit pe la Tine?"

⁴⁰Drept răspuns, Împăratul le va zice: "Adevărat vă spun că, ori de câte ori aţi făcut aceste lucruri unuia din aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie mi le-aţi făcut."

Prov 14.31;Prov 19.17;Mat 10.42;Marc 9.41;Evr 6.10;

⁴¹Apoi va zice celor de la stânga Lui: "Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic, care a fost pregătit diavolului şi îngerilor lui!

Ps 6.8;Mat 7.23;Luc 13.27;Mat 13.40-42;2Pet 2.4;Iuda 6;

⁴²Căci am fost flămând, şi nu Mi-aţi dat să mănânc; Mi-a fost sete, şi nu Mi-aţi dat să beau;

⁴³am fost străin, şi nu M-aţi primit; am fost gol, şi nu M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav şi în temniţă, şi n-aţi venit pe la Mine."

⁴⁴Atunci Îi vor răspunde şi ei: "Doamne, când Te-am văzut noi flămând sau fiindu-Ţi sete, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în temniţă, şi nu Ţi-am slujit?"

⁴⁵Şi El, drept răspuns, le va zice: "Adevărat vă spun că, ori de câte ori n-aţi făcut aceste lucruri unuia dintr-aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie nu Mi le-aţi făcut."

Prov 14.31;Prov 17.5;Zah 2.8;Fapt 9.5;

⁴⁶Şi aceştia vor merge în pedeapsa veşnică, iar cei neprihăniţi vor merge în viaţa veşnică."

Dan 12.2;Ioan 5.29;Rom 2.7;

Sfătuirea împotriva lui Isus.

1 3 6 9 12 15 18 21 24 < 26 > 28

¹După ce a isprăvit Isus toate cuvântările acestea, a zis ucenicilor Săi:

²"Ştiţi că după două zile vor fi Paştele; şi Fiul omului va fi dat ca să fie răstignit!"

Marc 14.1;Luc 22.1;Ioan 13.1;

³Atunci preoţii cei mai de seamă, cărturarii şi bătrânii norodului s-au strâns în curtea marelui preot care se numea Caiafa;

Ps 2.2;Ioan 11.47;Fapt 4.25;

⁴şi s-au sfătuit împreună, cum să prindă pe Isus cu vicleşug, şi să-L omoare.

⁵Dar ziceau: "Nu în timpul praznicului, ca să nu se facă tulburare în norod."

Mirul turnat pe capul lui Isus.

⁶Când era Isus în Betania, în casa lui Simon leprosul,

Marc 14.3;Ioan 11.1-2;Ioan 12.3;Mat 21.17;

⁷s-a apropiat de El o femeie cu un vas de alabastru cu mir foarte scump; şi, pe când sta El la masă, ea a turnat mirul pe capul Lui.

⁸Ucenicilor le-a fost necaz, când au văzut lucrul acesta, şi au zis: "Ce rost are risipa aceasta?

Ioan 12.4;

⁹Mirul acesta s-ar fi putut vinde foarte scump, şi banii să se dea săracilor."

¹⁰Când a auzit Isus, le-a zis: "De ce faceţi supărare femeii? Ea a făcut un lucru frumos faţă de Mine.

¹¹Pentru că pe săraci îi aveţi totdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveţi totdeauna.

Deut 15.11;Ioan 12.8;Mat 18.20;Mat 28.20;Ioan 13.33;Ioan 14.19;Ioan 16.5-28;Ioan 17.11;

¹²Dacă a turnat acest mir pe trupul Meu, ea a făcut lucrul acesta în vederea pregătirii Mele pentru îngropare.

¹³Adevărat vă spun că oriunde va fi propovăduită Evanghelia aceasta, în toată lumea, se va spune şi ce a făcut femeia aceasta, spre pomenirea ei."

Vânzarea lui Isus.

¹⁴Atunci unul din cei doisprezece, numit Iuda Iscarioteanul, s-a dus la preoţii cei mai de seamă,

Marc 14.10;Luc 22.3;Ioan 13.2-30;Mat 10.4;

¹⁵şi le-a zis: "Ce vreţi să-mi daţi, şi-L voi da în mâinile voastre?" Ei i-au cântărit treizeci de arginţi.

Zah 11.12;Mat 27.3;

¹⁶Din clipa aceea, Iuda căuta un prilej nimerit, ca să dea pe Isus în mâinile lor.

Descoperirea vânzătorului.

¹⁷În ziua dintâi a praznicului Azimilor, ucenicii au venit la Isus, şi I-au zis: "Unde vrei să-Ţi pregătim să mănânci Paştele?"

Ex 12.6-18;Marc 14.12;Luc 22.7;

¹⁸El le-a răspuns: "Duceţi-vă în cetate la cutare om, şi spuneţi-i: "Învăţătorul zice: "Vremea Mea este aproape; voi face Paştele cu ucenicii Mei în casa ta."

¹⁹Ucenicii au făcut cum le poruncise Isus, şi au pregătit Paştele.

²⁰Seara, Isus a şezut la masă cu cei doisprezece ucenici ai Săi.

Marc 14.17-21;Luc 22.14;Ioan 13.21;

²¹Pe când mâncau, El a zis: "Adevărat vă spun că unul din voi Mă va vinde."

²²Ei s-au întristat foarte mult, şi au început să-I zică unul după altul: "Nu cumva sunt eu, Doamne?"

²³Drept răspuns, El le-a zis: "Cel ce a întins cu Mine mâna în blid, acela Mă va vinde.

Ps 41.9;Luc 22.21;Ioan 13.18;

²⁴Negreşit, Fiul omului Se duce după cum este scris despre El. Dar vai de omul acela prin care este vândut Fiul omului! Mai bine ar fi fost pentru el să nu se fi născut!"

Ps 22;Isa 53;Dan 9.26;Marc 9.12;Luc 24.25-46;Fapt 17.2-3;Fapt 26.22-23;1Cor 15.3;Ioan 17.12;

²⁵Iuda, vânzătorul, a luat cuvântul, şi I-a zis: "Nu cumva sunt eu, Învăţătorule?" "Da", i-a răspuns Isus, "tu eşti!"

Cina cea de taină.

²⁶Pe când mâncau ei, Isus a luat o pâine; şi după ce a binecuvântat, a frânt-o, şi a dat-o ucenicilor, zicând: "Luaţi, mâncaţi; acesta este trupul Meu."

Marc 14.22;Luc 22.19;1Cor 11.23-25;1Cor 10.16;

²⁷Apoi a luat un pahar, şi, după ce a mulţumit lui Dumnezeu, li l-a dat, zicând: "Beţi toţi din el;

Marc 14.23;

²⁸căci acesta este sângele Meu, sângele legământului celui nou, care se varsă pentru mulţi, spre iertarea păcatelor.

Ex 24.8;Lev 17.11;Ier 31.31;Mat 20.28;Rom 3.15;Evr 9.22;

²⁹Vă spun că, de acum încolo nu voi mai bea din acest rod al viţei, până în ziua când îl voi bea cu voi nou în Împărăţia Tatălui Meu."

Marc 14.25;Luc 22.18;Fapt 10.41;

Isus înştiinţează pe ucenicii Săi.

³⁰După ce au cântat cântarea, au ieşit în muntele Măslinilor.

Marc 14.26;

³¹Atunci Isus le-a zis: "În noaptea aceasta, toţi veţi găsi în Mine o pricină de poticnire; căci este scris: "Voi bate Păstorul, şi oile turmei vor fi risipite."

Marc 14.27;Ioan 16.32;Mat 11.6;Zah 13.7;

³²Dar, după ce voi învia, voi merge înaintea voastră în Galilea."

Mat 28.7-10;Mat 28.16;Marc 14.28;Marc 16.7;

³³Petru a luat cuvântul, şi I-a zis: "Chiar dacă toţi ar găsi în Tine o pricină de poticnire, eu niciodată nu voi găsi în Tine o pricină de poticnire."

³⁴"Adevărat îţi spun", i-a zis Isus, "că tu, chiar în noaptea aceasta, înainte ca să cânte cocoşul, te vei lepăda de Mine de trei ori."

Marc 14.30;Luc 22.34;Ioan 13.38;

³⁵Petru I-a răspuns: "Chiar dacă ar trebui să mor cu Tine, tot nu mă voi lepăda de Tine." Şi toţi ucenicii au spus acelaşi lucru.

Ghetsimani.

³⁶Atunci Isus a venit cu ei într-un loc îngrădit, numit Ghetsimani, şi a zis ucenicilor: "Şedeţi aici până Mă voi duce colo să Mă rog."

Marc 14.32-35;Luc 22.39;Ioan 18.1;

³⁷A luat cu El pe Petru şi pe cei doi fii ai lui Zebedei, şi a început să Se întristeze şi să se mâhnească foarte tare.

Mat 4.21;

³⁸Isus le-a zis atunci: "Sufletul Meu este cuprins de o întristare de moarte; rămâneţi aici, şi vegheaţi împreună cu Mine."

Ioan 12.27;

³⁹Apoi a mers puţin mai înainte, a căzut cu faţa la pământ, şi S-a rugat, zicând: "Tată, dacă este cu putinţă, depărtează de la Mine paharul acesta! Totuşi nu cum voiesc Eu, ci cum voieşti Tu."

Marc 14.36;Luc 22.42;Evr 5.7;Ioan 12.27;Mat 20.22;Ioan 5.30;Ioan 6.38;Filip 2.8;

⁴⁰Apoi a venit la ucenici, i-a găsit dormind, şi a zis lui Petru: "Ce, un ceas n-aţi putut să vegheaţi împreună cu Mine!

⁴¹Vegheaţi şi rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită; duhul, în adevăr, este plin de râvnă, dar carnea este neputincioasă."

Marc 13.33;Marc 14.38;Luc 22.40-46;Efes 6.18;

⁴²S-a depărtat a doua oară, şi S-a rugat, zicând: "Tată, dacă nu se poate să se îndepărteze de Mine paharul acesta, fără să-l beau, facă-se voia Ta!"

⁴³S-a întors iarăşi la ucenici, şi i-a găsit dormind; pentru că li se îngreuiaseră ochii de somn.

⁴⁴I-a lăsat din nou, S-a depărtat, şi S-a rugat a treia oară, zicând aceleaşi cuvinte.

⁴⁵Apoi a venit la ucenici, şi le-a zis: "Dormiţi de acum şi odihniţi-vă!... Iată că a venit ceasul ca Fiul omului să fie dat în mâinile păcătoşilor.

⁴⁶Sculaţi-vă, haidem să mergem; iată că se apropie vânzătorul."

Prinderea lui Isus.

⁴⁷Pe când vorbea El încă, iată că vine Iuda, unul din cei doisprezece, cu o gloată mare, cu săbii şi cu ciomege, trimişi de preoţii cei mai de seamă şi de bătrânii norodului."

Marc 14.43;Luc 22.47;Ioan 18.3;Fapt 1.16;

⁴⁸Vânzătorul le dăduse semnul acesta: "Pe care-l voi săruta eu, acela este; să puneţi mâna pe el!"

⁴⁹Îndată, Iuda s-a apropiat de Isus, şi I-a zis: "Plecăciune, Învăţătorule!" Şi L-a sărutat.

2Sam 20.9;

⁵⁰Isus i-a zis: "Prietene, ce ai venit să faci, fă!" Atunci oamenii aceia s-au apropiat, au pus mâinile pe Isus, şi L-au prins.

Ps 41.9;Ps 55.13;

⁵¹Şi unul din cei ce erau cu Isus, a întins mâna, a scos sabia, a lovit pe robul marelui preot, şi i-a tăiat urechea.

Ioan 18.10;

⁵²Atunci Isus i-a zis: "Pune-ţi sabia la locul ei; căci toţi cei ce scot sabia, de sabie vor pieri.

Gen 9.6;Apoc 13.10;

⁵³Crezi că n-aş putea să rog pe Tatăl Meu, care Mi-ar pune îndată la îndemână mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri?

2Împ 6.17;Dan 7.10;

⁵⁴Dar cum se vor împlini Scripturile, care zic că aşa trebuie să se întâmple?"

Isa 53.7;Mat 26.24;Luc 24.25-46;

⁵⁵În clipa aceea, Isus a zis gloatelor: "Aţi ieşit ca după un tâlhar, cu săbii şi cu ciomege, ca să Mă prindeţi. În toate zilele şedeam în mijlocul vostru, şi învăţam norodul în Templu, şi n-aţi pus mâna pe Mine.

⁵⁶Dar toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să se împlinească cele scrise prin prooroci." Atunci toţi ucenicii L-au părăsit şi au fugit.

Plân 4.20;Mat 26.54;Ioan 18.15;

Isus înaintea Sinedriului.

⁵⁷Cei ce au prins pe Isus, L-au dus la marele preot Caiafa, unde erau adunaţi cărturarii şi bătrânii.

Marc 14.53;Luc 22.54;Ioan 18.12-24;

⁵⁸Petru L-a urmat de departe, până la curtea marelui preot; apoi a intrat înăuntru, şi a şezut jos cu aprozii, ca să vadă sfârşitul.

⁵⁹Preoţii cei mai de seamă, bătrânii şi tot Soborul căutau vreo mărturie mincinoasă împotriva lui Isus, ca să-L poată omorî.

⁶⁰Dar n-au găsit nici una, măcar că s-au înfăţişat mulţi martori mincinoşi. La urmă au venit doi,

Ps 27.12;Ps 35.11;Marc 14.15;Fapt 6.13;Deut 19.15;

⁶¹şi au spus: Acesta a zis: "Eu pot să stric Templul lui Dumnezeu şi să-l zidesc iarăşi în trei zile."

Mat 27.40;Ioan 2.19;

⁶²Marele preot s-a sculat în picioare, şi I-a zis: "Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc aceştia împotriva Ta?"

Marc 14.60;

⁶³Isus tăcea. Şi marele preot a luat cuvântul şi I-a zis: "Te jur, pe Dumnezeul cel viu, să ne spui dacă eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu."

Isa 53.7;Mat 27.12-14;Lev 5.1;1Sam 14.24-26;

⁶⁴"Da", i-a răspuns Isus, "sunt! "Ba mai mult, vă spun că de acum încolo veţi vedea pe Fiul omului şezând la dreapta puterii lui Dumnezeu, şi venind pe norii cerului."

Dan 7.13;Mat 16.27;Mat 24.30;Mat 25.31;Luc 21.27;Ioan 1.51;Rom 14.10;1Tes 4.16;Apoc 1.7;Ps 110.1;Fapt 7.55;

⁶⁵Atunci marele preot şi-a rupt hainele, şi a zis: "A hulit! Ce nevoie mai avem de martori? Iată că acum aţi auzit hula Lui.

2Împ 18.37;2Împ 19.1;

⁶⁶Ce credeţi?" Ei au răspuns: "Este vinovat să fie pedepsit cu moartea."

Lev 24.16;Ioan 19.7;

⁶⁷Atunci L-au scuipat în faţă, L-au bătut cu pumnii, şi L-au pălmuit,

Isa 50.6;Isa 53.3;Mat 27.30;Luc 22.63;Ioan 19.3;

⁶⁸zicând: "Hristoase, proroceşte-ne - cine Te-a lovit?"

Marc 14.65;Luc 22.64;

Tăgăduirea lui Petru.

⁶⁹Petru însă şedea afară în curte. O slujnică a venit la el, şi i-a zis: "Şi tu erai cu Isus Galileanul!"

Marc 14.66;Luc 22.55;Ioan 18.16-17;Ioan 18.25;

⁷⁰Dar el s-a lepădat înaintea tuturor, şi i-a zis: "Nu ştiu ce vrei să zici."

⁷¹Când a ieşit în pridvor, l-a văzut o altă slujnică, şi a zis celor de acolo: "Şi acesta era cu Isus din Nazaret."

⁷²El s-a lepădat iarăşi, cu un jurământ, şi a zis: "Nu cunosc pe omul acesta!"

⁷³Peste puţin, cei ce stăteau acolo, s-au apropiat, şi au zis lui Petru: "Nu mai încape îndoială că şi tu eşti unul din oamenii aceia, căci şi vorba te dă de gol."

Luc 22.59;

⁷⁴Atunci el a început să se blestem şi să se jure, zicând: "Nu cunosc pe omul acesta!" În clipa aceea a cântat cocoşul.

Marc 14.71;

⁷⁵Şi Petru şi-a adus aminte de vorba, pe care i-o spusese Isus: "Înainte ca să cânte cocoşul, te vei lepăda de Mine de trei ori." Şi a ieşit afară şi a plâns cu amar.

Mat 26.34;Marc 14.30;Luc 22.61-62;Ioan 13.38;

Isus este dus la Pilat.

1 3 6 9 12 15 18 21 24 < 27 >

¹Când s-a făcut ziuă, toţi preoţii cei mai de seamă şi bătrânii norodului au ţinut sfat împotriva lui Isus, ca să-L omoare.

Ps 2.2;Marc 15.1;Luc 22.66;Luc 23.1;1Ioan 18.28;

²După ce L-au legat, L-au dus şi L-au dat în mâna dregătorului Pilat din Pont.

Mat 20.19;Fapt 3.13;

Căinţa şi moartea lui Iuda.

³Atunci Iuda, vânzătorul, când a văzut că Isus a fost osândit la moarte, s-a căit, a dus înapoi cei treizeci de arginţi, i-a dat preoţilor celor mai de seamă şi bătrânilor,

Mat 26.14-15;

⁴şi a zis: "Am păcătuit, căci am vândut sânge nevinovat." "Ce ne pasă nouă?" i-au răspuns ei. "Treaba ta."

⁵Iuda a aruncat arginţii în Templu, şi s-a dus de s-a spânzurat.

2Sam 17.23;Fapt 1.18;

⁶Preoţii cei mai de seamă au strâns arginţii, şi au zis: "Nu este îngăduit să-i punem în vistieria Templului, fiindcă sunt preţ de sânge."

⁷Şi după ce s-au sfătuit, au cumpărat cu banii aceia "Ţarina olarului", ca loc pentru îngroparea străinilor.

⁸Iată de ce ţarina aceea a fost numită până în ziua de azi: "Ţarina sângelui."

Fapt 1.19;

⁹Atunci s-a împlinit ce fusese vestit prin proorocul Ieremia, care zice: "Au luat cei treizeci de arginţi, preţul celui preţuit, pe care l-au preţuit unii din fiii lui Israel;

Zah 11.12-13;

¹⁰şi i-au dat pe Ţarina olarului, după cum îmi poruncise Domnul."

Isus înaintea lui Pilat.

¹¹Isus S-a înfăţişat înaintea dregătorului. Dregătorul L-a întrebat: "Eşti Tu "Împăratul Iudeilor?" "Da", i-a răspuns Isus, "sunt."

Marc 15.2;Luc 23.3;Ioan 18.33;Ioan 18.37;1Tim 6.13;

¹²Dar n-a răspuns nimic la învinuirile preoţilor celor mai de seamă şi bătrânilor.

Mat 26.63;Ioan 19.9;

¹³Atunci Pilat I-a zis: "N-auzi de câte lucruri Te învinuiesc ei?"

Mat 26.62;Ioan 19.10;

¹⁴Isus nu i-a răspuns la nici un cuvânt, aşa că se mira foarte mult dregătorul.

Întărirea hotărârii de moarte.

¹⁵La fiecare praznic al Paştelor, dregătorul avea obicei să sloboadă norodului un întemniţat, pe care-l voiau ei.

Marc 15.6;Luc 23.17;Ioan 18.39;

¹⁶Pe atunci aveau un întemniţat vestit, numit Baraba.

¹⁷Când erau adunaţi la un loc, Pilat le-a zis: "Pe care voiţi să vi-l slobozesc? Pe Baraba sau pe Isus, care se numeşte Hristos?"

¹⁸Căci ştia că din pizmă dăduseră pe Isus în mâinile lui.

¹⁹Pe când sta Pilat pe scaun la judecată, nevasta sa a trimis să-i spună: "Să n-ai nimic a face cu neprihănitul acesta; căci azi am suferit mult în vis din pricina lui."

²⁰Preoţii cei mai de seamă şi bătrânii au înduplecat noroadele să ceară pe Baraba, iar pe Isus să-L omoare.

Marc 15.11;Luc 23.18;Ioan 18.40;Fapt 3.14;

²¹Dregătorul a luat cuvântul, şi le-a zis: "Pe care din amândoi voiţi să vi-l slobozesc?" "Pe Baraba", au răspuns ei.

²²Pilat le-a zis: "Dar ce să fac cu Isus, care se numeşte Hristos?" "Să fie răstignit", i-au răspuns cu toţii.

²³Dregătorul a zis: "Dar ce rău a făcut?" Ei au început să strige şi mai tare: "Să fie răstignit!"

²⁴Când a văzut Pilat că n-ajunge la nimic, ci că se face mai multă zarvă, a luat apă, şi-a spălat mâinile înaintea norodului, şi a zis: "Eu sunt nevinovat de sângele neprihănitului acestuia. Treaba voastră!"

Deut 21.6;

²⁵Şi tot norodul a răspuns: "Sângele Lui să fie asupra noastră şi asupra copiilor noştri."

Deut 19.10;Ios 2.19;2Sam 1.16;1Împ 2.32;Fapt 5.28;

Batjocurile ostaşilor.

²⁶Atunci Pilat le-a slobozit pe Baraba; iar pe Isus, după ce a pus să-L bată cu nuiele, L-a dat în mâinile lor, ca să fie răstignit.

Isa 53.5;Marc 15.15;Luc 23.16;Luc 23.24-25;Ioan 19.1-16;

²⁷Ostaşii dregătorului au dus pe Isus în pretoriu, şi au adunat în jurul Lui toată ceata ostaşilor.

Marc 15.16;Ioan 19.2;

²⁸L-au dezbrăcat de hainele Lui, şi L-au îmbrăcat cu o haină stacojie.

Luc 23.11;

²⁹Au împletit o cunună de spini, pe care I-au pus-o pe cap, şi I-au pus o trestie în mâna dreaptă. Apoi îngenuncheau înaintea Lui, îşi băteau joc de El, şi ziceau: "Plecăciune, Împăratul Iudeilor!"

Ps 69.19;Isa 53.3;

³⁰Şi scuipau asupra Lui, şi luau trestia şi-L băteau în cap.

Isa 50.6;Mat 26.67;

³¹După ce şi-au bătut astfel joc de El, L-au dezbrăcat de haina stacojie, L-au îmbrăcat cu hainele Lui, şi L-au dus să-L răstignească.

Isa 53.7;

Răstignirea.

³²Pe când ieşeau afară din cetate, au întâlnit pe un om din Cirene numit Simon, şi l-au silit să ducă crucea lui Isus.

Num 15.35;1Împ 21.13;Fapt 7.58;Evr 13.12;Marc 15.21;Luc 23.26;

³³Când au ajuns la un loc numit Golgota, care înseamnă: "Locul căpăţânii",

Marc 15.22;Luc 23.33;Ioan 19.17;

³⁴I-au dat să bea vin amestecat cu fiere; dar, când l-a gustat, n-a vrut să bea.

Ps 69.21;Mat 27.48;

³⁵După ce L-au răstignit, I-au împărţit hainele între ei, trăgând la sorţi, pentru ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul care zice: "Şi-au împărţit hainele Mele între ei, şi pentru cămaşa Mea au tras la sorţi."

Marc 15.24;Luc 23.34;Ioan 19.24;Ps 22.18;

³⁶Apoi au şezut jos, şi-L păzeau.

Mat 27.54;

³⁷Şi I-au scris deasupra capului vina: "Acesta este Isus, Împăratul Iudeilor."

Marc 15.26;Luc 23.38;Ioan 19.19;

³⁸Împreună cu El, au fost răstigniţi doi tâlhari: unul la dreapta şi celălalt la stânga Lui.

Isa 53.12;Marc 15.27;Luc 23.32-33;Ioan 19.18;

Batjocurile trecătorilor.

³⁹Trecătorii îşi băteau joc de El, dădeau din cap,

Ps 22.7;Ps 109.25;Marc 15.29;Luc 23.35;

⁴⁰şi ziceau: "Tu, care strici Templul, şi-l zideşti la loc în trei zile, mântuieşte-Te pe Tine însuţi! Dacă eşti Tu Fiul lui Dumnezeu, pogoară-Te de pe cruce!"

Mat 26.61;Ioan 2.19;Mat 26.63;

⁴¹Preoţii cei mai de seamă, împreună cu cărturarii şi bătrânii, îşi băteau şi ei joc de El, şi ziceau:

⁴²"Pe alţii i-a mântuit iar pe Sine nu Se poate mântui! Dacă este El Împăratul lui Israel, să Se pogoare acum de pe cruce, şi vom crede în El!

⁴³S-a încrezut în Dumnezeu: să-l scape acum Dumnezeu, dacă-L iubeşte. Căci a zis: "Eu sunt Fiul lui Dumnezeu!"

Ps 22.8;

⁴⁴Tâlharii care erau răstigniţi împreună cu El, îi aruncau aceleaşi cuvinte de batjocură.

Marc 15.32;Luc 23.39;

Întunericul.

⁴⁵De la ceasul al şaselea până la ceasul al nouălea s-a făcut întuneric peste toată ţara.

Amos 8.9;Marc 15.33;Luc 23.44;

⁴⁶Şi pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: "Eli, Eli, Lama Sabactani?" adică: "Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?"

Evr 5.7;Ps 22.1;

⁴⁷Unii din cei ce stăteau acolo, când au auzit aceste vorbe, au zis: "Strigă pe Ilie!"

⁴⁸Şi îndată, unul din ei a alergat de a luat un burete, l-a umplut cu oţet, l-a pus într-o trestie, şi i-a dat să bea.

Ps 69.21;Marc 15.36;Luc 23.36;Ioan 19.29;

⁴⁹Dar ceilalţi ziceau: "Lasă, să vedem dacă va veni Ilie să-L mântuiască."

⁵⁰Isus a strigat iarăşi cu glas tare, şi Şi-a dat duhul.

Marc 15.37;Luc 23.46;

Perdeaua dinlăuntrul Templului se rupe.

⁵¹Şi îndată perdeaua dinăuntrul Templului s-a rupt în două, de sus până jos, pământul s-a cutremurat, stâncile s-au despicat,

Ex 26.31;2Cron 3.14;Marc 15.38;Luc 23.45;

⁵²mormintele s-au deschis şi multe trupuri ale sfinţilor care muriseră, au înviat.

⁵³Ei au ieşit din morminte, după învierea lui, au intrat în sfânta cetate, şi s-au arătat multora.

⁵⁴Sutaşul, şi cei ce păzeau pe Isus împreună cu el, când au văzut cutremurul de pământ şi cele întâmplate, s-au înfricoşat foarte tare, şi au zis: "Cu adevărat, acesta a fost Fiul lui Dumnezeu!"

Mat 27.36;Marc 15.39;Luc 23.47;

⁵⁵Acolo erau şi multe femei, care priveau de departe; ele urmaseră pe Isus din Galilea, ca să-I slujească.

Luc 8.2-3;

⁵⁶Între ele era Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov şi a lui Iose, şi mama fiilor lui Zebedei.

Marc 15.40;

Înmormântarea lui Isus.

⁵⁷Spre seară, a venit un om bogat din Arimatea, numit Iosif, care era şi el ucenic al lui Isus.

Marc 15.42;Luc 23.50;Ioan 19.38;

⁵⁸El s-a dus la Pilat, şi a cerut trupul lui Isus. Pilat a poruncit să i-l dea.

⁵⁹Iosif a luat trupul, l-a înfăşurat într-o pânză curată de in,

⁶⁰şi l-a pus într-un mormânt nou al lui însuşi, pe care-l săpase în stâncă. Apoi a prăvălit o piatră mare la uşa mormântului, şi a plecat.

Isa 53.9;

⁶¹Maria Magdalena şi cealaltă Marie erau acolo, şi şedeau în faţa mormântului.

Pecetluirea mormântului.

⁶²A doua zi care vine după ziua Pregătirii, preoţii cei mai de seamă şi Fariseii, s-au dus împreună la Pilat,

⁶³şi i-au zis: "Doamne, ne-am adus aminte că înşelătorul acela, pe când era încă în viaţă, a zis: "După trei zile voi învia."

Mat 16.21;Mat 17.23;Mat 20.19;Mat 26.61;Marc 8.31;Marc 10.34;Luc 9.22;Luc 18.33;Luc 24.6-7;Ioan 2.19;

⁶⁴Dă poruncă dar ca mormântul să fie păzit bine până a treia zi, ca nu cumva să vină ucenicii Lui noaptea să-I fure trupul, şi să spună norodului: "A înviat din morţi!" Atunci înşelăciunea aceasta din urmă ar fi mai rea decât cea dintâi."

⁶⁵Pilat le-a zis: "Aveţi o strajă; duceţi-vă de păziţi cum puteţi."

⁶⁶Ei au plecat, şi au întărit mormântul, pecetluind piatra şi punând strajă."

Dan 6.17;

Învierea lui Isus.

1 3 6 9 12 15 18 21 24 < 28

¹La sfârşitul zilei Sabatului, când începea să se lumineze înspre ziua dintâi a săptămânii, Maria Magdalena şi cealaltă Marie au venit să vadă mormântul.

Marc 16.1;Luc 24.1;Ioan 20.1;Mat 27.56;

²Şi iată că s-a făcut un mare cutremur de pământ; căci un înger al Domnului s-a pogorât din cer, a venit şi a prăvălit piatra de la uşa mormântului, şi a şezut pe ea.

Marc 16.5;Luc 24.4;Ioan 20.12;

³Înfăţişarea lui era ca fulgerul, şi îmbrăcămintea lui albă ca zăpada.

Dan 10.6;

⁴Străjerii au tremurat de frica lui, şi au rămas ca nişte morţi.

⁵Dar îngerul a luat cuvântul, şi a zis femeilor: "Nu vă temeţi; căci ştiu că voi căutaţi pe Isus, care a fost răstignit.

⁶Nu este aici; a înviat, după cum zisese. Veniţi de vedeţi locul unde zăcea Domnul;

Mat 12.40;Mat 16.21;Mat 17.23;Mat 20.19;

⁷şi duceţi-vă repede de spuneţi ucenicilor Lui că a înviat dintre cei morţi. Iată că El merge înaintea voastră în Galilea; acolo Îl veţi vedea. Iată că v-am spus lucrul acesta."

Mat 26.32;Marc 16.7;

Isus se arată femeilor.